Propunerile legislative care vor sa oblige fondurile de pensii sa garanteze castiguri peste rata inflatiei vor aduce prejudicii populatiei. Administratorii vor fi fortati sa aloce banii in plasamente sigure, care genereaza castiguri foarte mici. In final, pensia incasata de participanti va fi mai mica decat daca s-ar mentine actualul cadru legal.
In ultima perioada au fost vehiculate din nou propuneri de a schimba legislatia dupa care functioneaza fondurile de pensii private pentru a le obliga sa garanteze randamente peste inflatie. Aceste propuneri apar in ciuda faptului ca, in ultimele 9 luni, 3 initiative legislative cu privire la acest aspect au fost respinse de Parlament.
Randamente plafonate
Garantarea unor randamente pentru inflatie nu este o decizie buna nu pentru ca ar face viata administratorilor mai dificila, ci pentru ca ar afecta interesele participantilor. Daca o astfel de regula ar exista, efectul va fi ca toti administratorii vor cauta plasamente sigure, cum ar fi titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare. Randamentele ar fi insa foarte mici.
In schimb, plasamentele in actiuni ar urma sa fie evitate in masa. Cum pretul actiunilor se modifica substantial in timp, administratorii le vor ocoli pentru ca vor risca sa nu atinga randamentul minim, daca apare o corectie majora la bursa.
Pe termen lung, aceste plasamente ar fi adus cele mai mari castiguri. Chiar daca din cand in cand mai produc si pierderi, investitiile in actiuni aduc randamente inalte, daca perioada detinerii este suficient de indelungata, asa cum Conso a aratat intr-un
articol anterior.
Garantia inflatiei va obliga, insa, administratorii sa aiba un orizont de investitie mult mai scurt si de aceea vor evita sa-si asume riscuri mari. Si, daca riscul este scazut, castigul va fi la fel de mic!
Sistemul actual poate bate inflatia
Intre 1998-2002, Ungaria a incercat un experiment cu garantarea inflatiei (randamentul trebuia sa acopere un anumit procent din rata inflatiei), iar rezultatul a fost un esec, arata
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). In aceasta perioada, randamentul mediu a fost de 7,5% pe an, iar inflatia de 7%. In 2002 garantia a fost abandonata deoarece s-a constatat ca randamentele fondurilor erau plafonate, iar concurenta fusese redusa la minim.
In schimb, in Polonia, randamentul mediu a fost de 9,4% in perioada 1998-2008, depasind cu mult inflatia medie anuala, care s-a plasat la mai putin de 4%. “Performantele descrise au fost obtinute in conditiile in care fondurile au prins atat criza financiara din 2001-2002, cat si pe cea existenta”, explica APAPR.
Garantia este specifica altor sisteme de pensii
Asociatia precizeaza ca nicaieri in lume nu exista un sistem de pensii private asemanator cu cel din Romania care sa garanteze randamente peste rata inflatiei. Sistemul romanesc este unul de tip „contributii definite”, iar a
stfel de garantii se intalnesc doar la sistemele de tip „beneficii definitive”. Acestea sunt sisteme de pensii ocupationale, unde angajatorul isi integreaza salariatii intr-o schema de economisire pentru pensionare si le „garanteaza” acestora o pensie, de exemplu, de 50%-80% din ultimul salariu.
Garantarea unor randamente absolute este o practica rara chiar si acest sistem. In plus, garantia nu se acorda anual, ci pe intreaga perioada de cotizare, de 20-30-40 de ani. Daca in aceasta perioada, fondurile garantate nu au depasit inflatia sau alti indici, finantatorul schemei de pensii respective (adica angajatorul, si nu compania de administrare a fondurilor de pensii) indexeaza fondurile cu diferenta pana la rata cumulata a inflatiei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
