Pensii facultative: fondul cu cel mai slab randament este cel mai performant!

Daca in cazul investitiilor la bursa, randamentul masoara precis performantele diverselor plasamente, in cazul fondurilor de pensii, acesta poate fi inselator. Deja, pe piata fondurilor de pensii facultative se intalneste un paradox.

Randamentul poate fi inselator

Daca analizam activitatea fondurilor de pensii pe ultimii 2 ani (30 noiembrie 2007-30 noiembrie 2009), fondurile de pensii cu cele mai inalte randamente sunt ING Optim, cu 13%, si ING Clasic, cu 11%. In schimb, cea mai slaba performanta a avut-o OTP Strateg, cu un randament negativ de -4%.

La prima vedere, fondul OTP pare ca in loc sa investeasca eficient banii viitorilor pensionari, le-a adus o mica pierdere.

In realitate, situatia sta cu totul altfel. Fondul OTP Strateg a permis de fapt participantilor sa acumuleze cei mai multi bani, iar ING Optim si ING Clasic se plaseaza pe locurile 2 si 3 din punct de vedere al sumelor acumulate de clienti.

Cum se poate ajunge in aceasta situatie? De vina este modul de calcul al randamentului, care nu permite intotdeauna o comparatie corecta a fondurilor de pensii. El ofera doar o imagine la un anumit moment in timp a performantelor, fara sa tina cont de ceea ce s-a intamplat in cursul intervalului analizat. Aceste evolutii sunt reflectate mult mai bine de suma acumulata in cont de participanti, in functie de care sa va calcula in final si pensia privata.

Suma acumulata este cel mai bun criteriu

Pentru a intelege mai bine, este util un exemplu. In ultimii 2 ani, un participant a platit in fiecare luna 100 lei. Acesti bani au fost convertiti de fiecare data in unitati de fond, la valoarea lor din luna respectiva.

Sa presupunem ca in prima luna din perioada luata in calcul, valoarea unitatii creste de la 10 lei la 11 lei, iar apoi ramane constanta. Dupa 2 ani, randamentul ar fi de 10%.

Dar, pentru participant doar cei 100 lei platiti in prima luna vor aduce un castig de 10% (pentru ca a cumparat unitati de fond la 10 lei, iar pretul lor a ajuns la 11 lei). Restul contributiilor nu aduc niciun profit, deoarece cu acei bani s-au cumparat unitati de fond la pretul de 11 lei, iar valoarea lor a ramas constanta. In total, participantul ar fi acumulat la acest fond 2.410 lei.

Sa consideram insa un alt fond, a carui unitate scade in prima luna de la 10 lei la 7 lei, dupa care se mentine la acest nivel pana in penultima luna a perioadei de analiza. In ultima luna din intervalul de 2 ani, valoarea unitatii creste la 9 lei. Randamentul pe ultimii 2 ani al acestui fond ar fi negativ, de -10%. Astfel, prima impresie ar fi aceea ca ar fi fost o alegere mai putin buna decat primul fond.

Suma acumulata ar fi fost insa mult mai mare in al doilea caz. Doar contributia de 100 lei din prima luna ar fi adus o pierdere de 10% (deoarece s-au cumparat unitati de fond la valoarea de 10 lei, ce acum valoreaza 9 lei). In schimb, restul contributiilor ar fi adus castiguri de aproape 30%, deoarece s-au cumparat unitati la valoarea de 7 lei, iar acum ele fac 9 lei. In total, suma acumulata ar fi fost de peste 3.000 lei, cu 600 lei mai mult decat in primul caz.

Conso permite calculul Sumei acumulate

Cele 2 exemple au fost prezentate intr-o maniera simplificata pentru a fi mai usor de inteles modul in care participantii acumuleaza bani la fondurile de pensii. Astfel, se observa cat se poate de bine faptul ca cel mai bun mod de comparare a fondurilor de pensii este tinand cont de suma acumulata si nu de randament.

Tocmai in acest scop, Conso a extins recent sectiunea de Comparatii Pensii Private, care permite acum utilizatorilor sa afle ce suma ar fi acumulat-o la fiecare fond de pensii. In acest mod, se poate compara corect performanta fondurilor, astfel incat sa fie posibila luarea celor mai bune decizii in alegerea fondurilor de pensii.