După o lungă hibernare, cursul euro-leu dă semne că revine la viață, dar mare atenție și la dinamica dobânzilor interbancare în lei.
După episoadele neplăcute din anii 2008-2010, când o depreciere consistentă a leului, dublată în unele cazuri de creșterea dobânzilor la creditele în valută, a creat dificultăți semnificative debitorilor, multă lume s-a orientat spre împrumuturile în moneda națională.
În ultimii 4 ani, stabilitatea cursului euro-leu a oferit un argument suplimentar celor convinși că e înțelept să iei împrumut în valuta în care ai veniturile, chiar dacă în toamna lui 2022 dobânzile la lei au avut un puseu de creștere, iar costurile creditelor în euro păreau mai atractive.
Cum stau lucrurile în prezent?
Potrivit ultimului raport lunar al BNR (luna martie), dobânda medie la creditele noi acordate în euro, cu scadența de 1-5 ani, a fost de 6,56%, iar pentru cele cu scadența mai mare de 5 ani, dobânda medie era de 6,78%. Spre comparație, dobânda medie la creditele noi în lei, cu scadența la 1-5 ani, fusese de 9,52%, iar pentru scadențe mai mari de 5 ani, de 5,94%.
După cum se vede, creditele cu scadențe lungi în lei, unde se încadrează împrumuturile ipotecare, sunt chiar mai convenabile decât împrumuturile corespunzătoare în euro, posibil datorită perioadelor cu dobânzi fixe (3-5 ani), o strategie foarte răspândită de creditare în prezent, în vreme ce, pe termen scurt, e mai ieftin creditul în euro.
La finalul lunii martie, soldul creditelor în lei acordate gospodăriilor populației era de 176,2 miliarde lei, în vreme ce soldul împrumuturilor în euro fusese de 15,1 miliarde lei (dintre care 10,8 miliarde lei reprezentau creditele pentru locuințe în euro).
Suntem, deci, în punctul în care valoarea creditelor în lei o depășește de peste 11 ori pe cea a împrumuturilor în euro.
Care sunt beneficiile, dar și riscurile refinanțării?
Un credit în euro refinanțat în lei ar elimina riscul valutar (leul s-a depreciat recent de la 4,97 lei/euro la 5,12 lei/euro, pentru a reveni ulterior spre cotația de 4,10 lei/euro), dar s-ar confrunta simultan cu riscul de dobândă, mult mai consistent decât în cazul împrumuturilor în euro.
Astfel, dacă la finalul lunii aprilie indicele ROBOR la 6 luni era sub 6% (5,99% mai exact), pe 14 mai acesta avea o valoare de 7,36%, o apreciere pusă de analiști pe seama eforturilor BNR de a trage lichiditatea din piață pentru a calma cursul de schimb.
Evoluția zilnică a IRCC a fost mult mai temperată, de la 5,56% pe 30 aprilie până la 6,13% pe 13 mai, dar și în aceste condiții sunt șanse ca posesorii de credite cu dobândă legată de IRCC să simtă în curând o creștere ușoară a ratelor (la următoarea valoare publicată a indicelui din iulie).
Cu alte cuvinte, cei care ar refinanța un credit din euro în lei ar avea avantajul eliminării riscului de curs, dar ar primi o creștere a riscului legat de evoluțiile dobânzii.
Să observăm, totuși, că deprecierea leului (2-3 puncte procentuale, în funcție de data la care calculăm) a depășit creșterea dobânzilor (acestea au urcat cu 0,6-1,3 pp).
Pentru a elimina sau reduce și acest risc, ar trebui ca cei care fac refinanțarea din euro în lei să caute ofertele cu dobânzi fixe, fie până la scadență, fie pe o perioadă inițială cât mai lungă (5-7 ani).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
