Un raport BNR arata ca restructurarea creditelor este departe de a avea o eficienta multumitoare. Deseori, aceste operatiuni nu inlatura riscul executarii silite, ci doar il amana. Pe de alta parte, BNR a sustinut in fata FMI ca aceste masuri sunt suficiente pentru protectia supraindatoratilor, iar un program national de sustinere nu este necesar.
Unul dintre cele mai folosite procedee de restructurare a creditelor a fost reesalonarea, se arata in Raportul de stabilitate financiara pe 2012, publicat de BNR.
Reesalonarea inseamna ca perioada de rambursare este extinsa, astfel ca rata lunara sa va reduce.
“Cel mai probabil, masura nu a avut o eficienta multumitoare, conducand in general la amanarea materializarii riscului si nu la inlaturarea acestuia”, se precizeaza in raportul BNR. Aproape 80% dintre creditele neperformante au ramas in acest stadiu si dupa restructurare.
Mai mult, intre un credit neperfomant care a beneficiat de restructurare si unul care nu a fost restructurat, nu se observa nicio diferenta notabila din punct de vedere al performantei financiare. Ambele imprumuturi au sanse aproape egale sa redevina neperformante. Analiza BNR este efectuata pe imprumuturi cu valori mai mari de 20.000 lei.
Un alt aspect descurajant pentru populatie este ca restructurarea creditului se obtine destul de rar. Doar 8,8% din creditele acordate populatiei au fost restructurate pana in iunie 2012, in timp ce volumul creditelor neperformante au ajuns la 24%.
BNR a uitat sa-si revizuiasca pozitia in acordul cu FMI
Concluziile raportului BNR din acest an nu difera cu mult de cele publicate in raportul din 2011, cand s-a semnalat aceeasi slaba eficienta a procedurilor de restructurare. Cu toate acestea, BNR nu si-a reconsiderat nici pana acum pozitia din scrisoarea de intentie catre FMI.
In
scrisoarea de intentie pentru incheierea acordului de imprumut din aprilie 2009, autoritatile romane s-au angajat la punctul 25 “sa incheie un acord cu bancile comerciale pentru facilitarea restructurarii datoriei populatiei in valuta, prin ajustarea duratei si graficului de rambursare, inclusiv prin oferirea unei optiuni volunatare de conversie a creditelor in moneda nationala”. Scrisoarea este semnata de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR si Gheorghe Pogea, ministrul de finante de la acea vreme.
Acest angajament ar fi implicat un program similar cu ceea ce functioneaza acum in
Ungaria, unde guvernul maghiar a negociat cu bancile diverse scheme de restructurare pentru a ajuta persoanele supraindatorate.
Dupa numai cateva luni, pe 9 septembrie 2009, autoritatile romane se razgandesc si propun sa nu faca nimic in aceasta privinta, asa cum arata noua
scrisoare de intentie catre board-ul FMI.
La punctul 19, semnatarii scrisorii - Mugur Isarescu si Gheorghe Pogea - precizeaza ca “pentru persoanele supraindatorate, bancile au adoptat o procedura descentralizata de reesalonare si restructurare, cu scopul de a mentine disciplina creditelor. Nu consideram ca o actiune publica este necesara in acest moment, dar incurajam bancile sa continue eforturile de restructurare si vom monitoriza indeaproape rezulatele”.
Au trecut 3 ani de la acea data, iar rezultatele se vad: restructurarea nu ajuta mai deloc populatia ca sa evite executarea silita.
In loc sa isi revizuiasca pozitia, autoritatile romane au fost mult mai preocupate sa nu lase nicio portita de scapare pentru persoanele supraindatorate. In urmatoarele scrisori de intentie catre FMI, autoritatile se angajeaza sa blocheze proiectul de lege privind
falimentul personal si
reglementarea recuperatorilor de creante.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
