Cei care ajung pe mana recuperatorilor de creante pot beneficia de conditii mai bune de cost decat la banca, sustin reprezentantii acestora, fara sa ofere insa si dovezi in acest sens. Dimpotriva, semnalele abuzurilor impotriva debitorilor sunt numeroase, iar situatia s-ar putea schimba doar prin aparitia unui cadru legal de reglementare.
Colectarea de creante nu este o meserie noua in Romania dar “popularitatea” ei a crescut in ultimii ani odata cu cresterea numarului de restantieri la banci.
Daca in cazul creditelor garantate cu ipoteca, colectarea se face de obicei direct de catre institutiile de credit, portofolii intregi de restantieri cu credite de consum si carduri de credit sunt vandute catre firme specializate.
Se poate negocia cu colectorul de creante?
Practic, cesiunea creantei presupune inlocuirea contractului de credit cu un angajament de plata semnat intre client si firma de colectare, ce presupune un nou grafic de rambursare. Nu de putine ori, insa,
debitorii sunt obligati de firmele de recuperare sa plateasca inca de la inceput pana la 10% din totalul datoriei, care contine pe langa creditul initial si o multime de dobanzi si de penalitati acumulate.
Mai mult, oamenii au fost incurajati de banci sa se imprumute pe termene lungi, ceea ce a facut ca in primii ani sa ramburseze catre banca aproape integral dobanzi. Astfel incat, desi ei stiu ca au platit o buna parte din suma imprumutata, nu isi dau seama ca, de fapt, n-au facut altceva decat sa ramburseze dobanzile uriase percepute de banci, iar soldul creditului a ramas in continuare aproape neschimbat.
Negocierea este posibila, in teorie, deoarece pretul de cumparare al creantelor de la banci se calculeaza ca procent din datoria de incasat. Recuperatorii cumpara datoria de la banci cu preturi cuprinse intre 3% si 10%, in functie de tipul de credite trimise la colectare, de vechimea restantei, etc., conform reprezentantilor companiei Kruk.
Astfel, companiile de colectat at trebui sa recupereze ulterior doar un procent suficient pentru a acoperi costul de achizitie, cheltuieilile de personal si sa aduca profit.
Ca medie, conform reprezentantilor Kruk, rata de succes in colectarea creantelor se ridica la 20% in prezent, la nivel de piata. Cifra este in scadere fata de perioada anterioara. In primul trimestru al anului, rata de succes, confrom datelor asociatiei, este cu peste 10 puncte procentuale mai mare.
“Aproximativ 90-95% din clienti vor sa plateasca, dar nu au de unde”, a precizat Isabela Iacob, director general Kruk Romania.
Aceasta a oferit si un exemplu. Unui client cu venituri reduse, care are o rata de 1.000 lei si restante acumulate la credit, i se poate accepta o rata lunara de 300 lei pe o perioada convenita de comun acord.
Nu este clar, insa, daca perioada oferita de recuperator nu este cu mult mai mare decat cea pentru care a fost acordat creditul, astfel incat potentiala reducere sa nu fie decat o modalitate de amanare a platii datoriei, nu si reducerea efectiva a acesteia. In plus, reprezentantii recuperatorilor nu au prezentat exemple concrete de clienti care sa fi beneficiat de asemenea inlesniri.
Ce se intampla cu cei care nu platesc?
Nu toata lumea este dispusa sa plateasca si nici sa negocieze. Conform datelor statistice prezentate de Kruk, rata de succes in colectarea creantelor nu depaseste 25% in medie, iar pentru portofoliile vechi, scade sub 10%.
Majoriotatea datoriilor sunt de valori mici, de 5.000 – 6.000 lei, fara garantii ipotecare, iar responsabilitatea de a derula actiuni in justitie cade in seama colectorilor, odata ce creanta a fost cesionata.
Cazurile de executare silita sunt insa rare. Ca numar, in cazul Kruk, aceastea se gasesc sub nivelul de 5% din portofoliu.
Situatia s-ar putea schimba daca bancile ar cesiona si credite de valori mari, unde colectarea ar aduce un venit mai mare. Pana atunci insa, bancile continua sa isi curete portofoliile de credite de consum si carduri de credit neperformante, cedandu-le catre colectori.
“Aproximativ 70% din portofoliul nostru este reprezentat de portofolii cumparate, in timp ce pentru restul facem doar servisare. Anticipez ca in 2012 va creste disponibilitatea bancilor de a vinde mai mult catre firme de colectare, chiar si portofolii de credite imobiliare”, a precizat Isabela Iacob.
Conform acesteia, o alta tendinta vine din zona bancilor medii si mici, care incep sa isi vanda, alaturi de bancile mari, portofoliile neperformante societatilor de colectare.
Cadrul de reglementare este asteptat in 2012
Momentan, in Romania nu exista un cadru legal de reglementare a activitatii de colectare creante. Companiile trebuie sa respecte doar legislatia generala, respectiv legea 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile ulterioare si legea 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Aceasta situatie a generat o serie de
reactii adverse din partea avocatilor si juristilor care au considerat ca cesiunea de catre banca a contractului de credit semnat cu clientul nu este legala.
“Noul Cod civil are precizari foarte clare in ceea ce priveste cesiunea de creante”, a replicat Isabela Iacob, fara sa explice insa cat de legala a fost aceasta practica inainte de intrarea in vigoare a noului Cod Civil.
In plus, clientii sunt obligati sa semneze un nou “contract” sub forma unui angajament de plata cu firma de colectare.
Angajamentul de plata nu este insa public. Chiar si la cererea Conso.ro, reprezentantii Kruk au refuzat sa ofere un astfel de exemplar, sub pretextul ca nu exista un draft, iar angajamentele existente contin datele personale ale clientilor.
Nemultumiri serioase razbat insa din partea restantierilor, care se plang de multe ori ca sunt realmente hartuiti de catre recuperatori - care suna de zeci de ori,
tipa si ameninta, creand o presiune psihologica infernala, la ore nepotrivite, dimineata la ora 6 sau la 22, sau chiar si in weekend, contacteaza fara niciun drept si pun presiune pe vecini sau pe colegii de serviciu ai debitorului.
In Romania, despre practicile de colectare se vorbeste doar intr-un cod de conduita asumat de membrii asociatiei de profil de pe piata societatilor de recuperare creante, care grupeaza doar cateva dintre societatile care colecteaza creante. In plus, codul cuprinde o multime de greseli de ortografie si de exprimari neclare, ceea ce-l face putin credibil. Mai mult, exista numeroase semnale ca principiile cuprinse in acest cod nu sunt respectate nici de societatile semnatare ale acestuia.
In 2010, senatorul Iulian Urban a initiat un proiect de lege pentru reglementarea recuperarilor de creante. Legea a fost insa blocata prin interventia BNR, FMI si a Comisiei Europene, care au considerat ca o astfel de legislatie ar putea perturba piata financiara.
Proiectul de lege a ramas insa in dezbatere iar acum se afla la comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, aceasta fiind si camera decizionala in ceea ce priveste aceasta lege.
“Cel mult in ianuarie-februarie sper ca vom avea o lege promulgata”, a precizat pentru Conso.ro senatorul Iulian Urban.
Isabela Iacob afirma ca reglementarea ar trebui sa contina si prevederi care sa protejeze creditorii, nu doar debitorii. “Este nevoie de o lege specifica in colectarea de creante care sa protejeze in aceeasi masura si debitorii, si creditorii”, sustine Iacob.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
