In ultimele luni au aparut tot mai multe semnale legate de fraude majore aparute in sistemul bancar. Desi justitia inca nu s-a pronuntat, exista multe elemente care arunca serioase semne de intrebare asupra mecanismelor de protectie la frauda interna. Principala vina apartine bancilor comerciale, dar poate fi complet exonerata supravegherea BNR?
Conform unor informatii publicate in
presa ultimelor zile, procurorii au descoperit situatii aproape incredibile atunci cand au luat la mana documentele bancare: supraevaluari semnificative ale valorii imobilelor luate in garantie, credite de zeci de milioane de euro acordate unor firme cu 1-2 angajati, ale caror cifre de afaceri nu depaseau 4 milioane de euro si care nu mai aveau depuse bilanturi la Ministerul Finantelor din 2009.
Si toate acestea se intampla la una dintre bancile recunoscute ca facand parte din categoria celor mai “curate” – vezi doar diferenta dintre numeroasele cazuri de praduire a banului public descoperite in special la Bancorex, dar si la Banca Agricola inainte de anul 2000 si lipsa aproape totala a acestora la BRD, precum si absenta BRD de pe lista bancilor asaltate de procese de catre clientii nemultumiti dupa aparitia OUG 50 in 2010.
Coroborand aceste informatii, s-ar putea presupune ca situatii similare sau chiar mai rele exista si la alte banci si ca este doar o chestiune de timp pana vor fi facute publice. Increngatura dintre oameni de afaceri dubiosi, politicieni din diverse tabere si unii bancheri pare sa functioneze ca unsa, in dauna actionarilor si a clientilor buni-platnici, care trebuie sa acopere cu propriile resurse financiare toate matrapazlacurile comise de diversi indivizi certati cu legea si cu morala.
BNR pretinde ca nu e treaba ei, dar legea spune altceva
Diversi oficiali BNR au pretins, in ambele anchete declansate de procurorii DIICOT, ca Banca Centrala are, conform legislatiei in vigoare, doar rolul de a asigura supravegherea prudentiala a bancilor, prin intermediul unor norme si indicatori de prudenta bancara.
Oficialii BNR sustin ca nu au prerogative legale pentru a verifica modul de acordare a creditelor sau respectarea normelor de creditare ale bancilor. „Practicile internationale in domeniu nu converg catre un regim in care autoritatea de supraveghere sa asigure un supraveghetor pentru fiecare functionar bancar angajat in activitatea de creditare”, a afirmat recent Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR pentru Ziarul Financiar.
Versiunea oficialilor BNR este insa contrazisa de prevederile legii care reglementeaza activitatea institutiilor de credit. Potrivit acesteia, „pentru asigurarea functionarii si viabilitatii sistemului bancar, Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa controleze si sa verifice, pe baza raportarilor primite si prin inspectii la fata locului, registrele, conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit autorizate pe care le considera necesare”.
Mai mult, conform legii „institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt obligate sa permita personalului Bancii Nationale a Romaniei si altor persoane imputernicite sa efectueze verificarea sa le examineze evidentele, conturile si operatiunile si sa furnizeze toate documentele si informatiile legate de desfasurarea activitatii, dupa cum sunt solicitate de catre acestia.”
Evident, nu se poate ca in spatele fiecarui director de unitate bancara sa se afle un supraveghetor din BNR, asta nu se intampla in niciun domeniu de activitate. Insa, prin sondaj, controlul BNR la centrala si unitatile bancilor ar fi putut sa semnaleze ca sunt probleme legate de evaluarea garantiilor si de acordarea creditelor cu incalcarea normelor bancare si, in colaborare cu directiile antifrauda din banci, sa dispuna masuri pentru remedierea neregulilor constatate si pentru pedepsirea celor vinovati.
Atat bancile comerciale, din proprie initiativa, cat si Directia de Supraveghere din BNR ar trebui, pe baza informatiilor reiesite din anchetele desfasurate de procurorii DIICOT sa identifice principalele zone si manifestarile specifice ale fraudelor. In baza acestora, ar trebui sa realizeze noi evaluari si sa deruleze inspectii inopinate suplimentare, pentru a se asigura ca situatia nu este in pericol sa scape de sub control si sa afecteze activitatea bancilor atat sub aspect financiar, cat si – mai grav – din punct de vedere al increderii publicului.
Credibilitatea este, pana la urma, activul cel mai de pret al unei banci. Iar cand directori de banca sunt arestati de justitie, fiind suspectati chiar de coordonarea unor grupuri infractionale, nu mai e deloc de gluma.
Daca nu a facut-o deja, BNR trebuie sa actioneze foarte rapid pentru a se asigura ca a intreprins tot ceea ce depinde de ea pentru a mentine credibilitatea sistemului bancar. Insa nu prin comunicate de presa sau declaratii linistitoare, ci prin actiuni de control ample, concrete si hotarate, care sa convinga oamenii ca banii pe care acestia i-au depus nu sunt in pericol sa fie furati de diversi infractori, din interiorul sau din afara bancilor.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
