Persoanele care contribuie la fondurile de pensii private nu pot afla in mod exact cum sunt investiti banii lor de catre fondurile de pensii private. Informatiile publicate cu privire la portofolii sunt mult prea generale si nu permit unui participant sa cunoasca in mod detaliat investitiile, chiar si cu o perioada rezonabila de intarziere.
Luna de luna, populatia plateste contributii catre fondurile de pensii private (obligatorii si facultative). Administratorii investesc apoi acesti bani in diverse plasamente financiare, conform prospectului fondului de pensii. Cum putem afla insa cum sunt investiti efectiv banii din care noi ne vom plati pensia privata?
Informatii mult prea generale
Conform legislatiei actuale, administratorii sunt obligati sa publice lunar structura portofoliului. Orice persoana interesata poate sa afle de pe site-ul Comisiei de Supraveghere (CSSPP) ce procente din banii sai sunt investiti in:
- Depozite bancare
- Titluri de stat
- Obligatiuni municipale
- Obligatiuni corporative
- Titluri de valoare emise de organisme straine neguvernamentale
- Actiuni
- Plasamente la fonduri de investitii
- Instrumente de acoperire a riscului
- Sume in curs de decontare.
Asta e tot! Participantii nu pot afla mai multe detalii nici din raportarile pe care administratorii le publica in mod regulat. Nici cererile directe nu au sanse mari de izbanda, desi Legea nr. 411, art. 113, alin 4, prevede ca fiecare participant primeste informatii detaliate si de substanta cu privire la portofoliul actual de investitii. La o solicitare privind portofoliul detaliat, ING Pensii i-a oferit unui participant informatii despre structura portofoliul tot in formatul de mai sus.
De ce este nevoie de o transparenta sporita?
Actuala structura de prezentare a portofoliului de investitii ofera participantilor o imagine simpla cu privire la profilul de risc al fondului. Tot ce putem deduce din acele date este ca fondurile care investesc mai mult in actiuni sunt mai riscante decat cele care aloca o pondere mai mica din bani in astfel de instrumente. Iar cele mai sigure sunt fondurile care aloca cea mai mare pondere din investitii in titluri de stat.
Un astfel de rationament nu este insa intotdeauna corect. Daca un fond plaseaza 10% din bani in actiuni, iar altul 15% - nu inseamna ca al doilea fond e neaparat mai riscant. Din contra este posibil ca al doilea fond sa fi ales actiuni emise de companii mai sigure, a caror valoare fluctueaza mai putin in timp.
Acelasi lucru se intampla si in cazul instrumentelor cu venit fix (titluri de stat, depozite, obligatiuni corporative si municipale). Nu este acelasi lucru daca fondul de pensii face depozite la banci importante sau la banci cu cota de piata redusa, daca investeste in titluri de stat emise de guvernul grec sau de guvernul german, daca plaseaza bani in obligatiuni emise de primaria Bucuresti sau primaria Eforie, daca investeste in obligatiuni BRD sau obligatiuni Impact.
In plus, simplul fapt ca portofoliul fondului cuprinde 10% actiuni nu spune nimic despre perspectivele viitoare de crestere ale acelui fond. Actiunile alese pot fi din sectoarele cele mai dinamice ale economiei (constructii, servicii) sau pot fi din domenii mai traditionale (industrie, utilitati). Doar astfel de detalii permit participantilor sa isi faca o parere avizata cu privire la potentialul de crestere al fondului si riscurile asumate.
Participantii vor lua decizii financiare mai bune
Asemenea informatii sunt utile nu doar pentru participantii de la fondul respectiv, ci si pentru potentialii clienti. Cunoscand aceste informatii, publicul ar avea ocazia sa ia decizii financiare mai bine fundamentate, in alegerea initiala sau la schimbarea fondului.
In plus, avand in vedere ca sistemul de pensii private transfera riscul de investitii catre participanti, acestia ar trebui sa aiba la dispozitie mai multe informatii cu privire la investitiile efectuate. Practic, daca fondul de pensii nu performeaza conform asteptarilor (ceea ce inseamna, la final, o pensie mai mica), cei care vor suporta acest risc nu vor fi administratorii, ci participantii. Prin urmare, daca riscul cade asupra lor, este normal ca ei sa beneficieze de toate informatiile necesare pentru a lua cele mai bune decizii.
Nu in ultimul rand, trebuie sa avem in vedere ca fondurile de pensii nu administreaza banii lor, ci banii nostri. De aceea, este normal ca, la intervale regulate de timp, sa ne ofere informatii detaliate – cu o perioada rezonabila de intarziere - cu privire la modul exact in care sunt investiti acesti bani, astfel incat sa putem analiza corect activitatea desfasurata.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
