Fondurile de pensii au generat performante slabe in 2011. Administratorii au reusit doar sa mentina puterea de cumparare a banilor la acelasi nivel, in timp ce clientii au platit comisioane mai mari. Mai ingrijoratoare sunt evolutiile viitoare, deoarece actualul sistem de comisioane nu este corect structurat pentru participanti.
Din 2008 si pana in prezent, administratorii au aplicat aceeasi strategie de investitii la fondurile de pensii obligatorii: plasamente singure in instrumente cu venit fix. Fie ca vorbim de depozite bancare, titluri de stat, obligatiuni municipale sau corporative, profitul fondurilor de pensii a provenit majoritar din dobanzi.
Pana in 2010, strategia a dat roade, iar administratorii s-au putut lauda cu performante foarte bune, randamentul mediu al fondurilor atingand frecvent valori de 15%. Atat statul roman cat si bancile erau in goana dupa atragerea de resurse, astfel ca administratorii au putut genera profituri substantiale fara eforturi prea mari.
In 2011, insa, situatia s-a schimbat, iar ratele dobanzilor practicate pe piata locala au atins valori mult mai mici. In plus, randamentele fondurilor au fost impinse usor in jos si de evolutia nefavorabila a burselor. Impactul a fost insa redus, deoarece fondurile au detineri foarte mici de asemenea plasamente (10% din total investitii).
In acest context, randamentul mediu al fondurilor de pensii s-a situat la numai 3,85%, conform calculelor Conso.ro.
Randamentul nu include insa comisionul din contributie, de 2,5% pe care clientii il suporta de fiecare data cand vireaza bani la pensia privata. Conso estimeaza ca efectul acestui comision asupra randamentului este de aproximativ 0,7% pe an, astfel ca in final, randamentul net ajunge la 3,15%. Tot atat a fost si rata inflatiei in 2011, ceea ce arata ca participantii nici nu au pierdut, dar nici nu au castigat ceva in cursul anului trecut.
Comisioane mai mari, randamente mai mici
Clientii au platit in schimb comisioane mai mari de administrare. Acestea se aplica la valoarea activelor gestionate de fonduri, care au crescut luna de luna, ca urmare a noilor contributii platite de participanti.
Tinand cont de activele nete ale fondurilor de la finalul fiecarei luni, reiese ca participantii au platit in 2011, comisioane de administrare de aproape 65 milioane lei catre administratori, cu 55% mai mult decat in 2010. Pe de alta parte, fondurile au obtinut performante mult mai slabe.
Administratorii incaseaza acelasi comision, indiferent de performanta obtinuta
Situatia ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru autoritati, actualul sistem de comisioane nefiind unul care sa incurajeze performanta. Practic, nu exista niciun mecanism de penalizare a administratorilor in cazul in care genereaza rezultate slabe. Dimpotriva, fondurile de pensii pot suferi pierderi, iar administratorii vor incasa an de an venituri tot mai mari.
Administratorii incaseaza doua tipuri de comisioane:
- Comision din contributie, incasat de fiecare data cand se vireaza contributiile. Cum planul autoritatilor este ca valoarea contributiilor sa creasca gradual in timp, sumele platite de clienti vor continua si ele sa se majoreze.
- Comision de administrare, calculat ca procent din activele administrate (0,6% pe an). Aceste active se vor majora constant, in principal prin contributiile platite de participanti, ceea ce conduce la cresterea sumelor platite sub forma de comisioane.
Comisioanele calculate ca procent din activ vor reprezinta in timp, principala sursa de venituri pentru administratori. Daca luam in calcul o crestere a activelor cu 2 miliarde lei pe an (asa cum s-a produs in ultimii ani), activele gestionate vor ajunge in 10 ani la peste 25 miliarde lei. Iar comisionul platit de clienti va fi trece de 150 milioane lei pe an, aproape triplu fata de valorile actuale.
In alte tari din regiune, cum este Croatia, comisioanele incasate de administratori depind si de performanta inregistrata de fond. In acest scop, exista o componenta fixa de comisioane si alta variabila, calculata in functie profitul obtinut de fond in anul respectiv. In acest mod, administratorii sunt motivati sa caute strategii de investitii cat mai eficiente, deoarece vor beneficia in mod direct de rezultatele lor.
Veniturile administratorilor sunt imune la criza
O modificare similara este fara indoiala necesara si la noi. Altfel administratorii vor putea plasa comod banii in titluri de stat, depozite bancare si obligatiuni, investitii care nu aduc o valoare adaugata prea mare pentru clienti. La fel de bine, populatia si-ar putea pastra banii in depozite bancare, de care sa nu beneficieze decat la pensie.
In actuala situatie, sectorul pensiilor private este imun la orice criza financiara sau recesiune economica. Efectelor le vor suporta doar clientii (prin randamente mai mici), in timp ce administratorii vor incasa venituri tot mai mari.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
