Pana la 1 ianuarie 2007 orice institutie bancara straina care dorea sa functioneze pe teritoriul national necesita obtinerea autorizatiei din partea BNR. Ulterior, a intrat in vigoare pasaportul european, care usureaza acesul pe piata interna, dar aduce provocari suplimentare pentru supravegherea bancara.
Orice institutie care este autorizata in statul membru in care isi are sediul social poate functiona si pe teritoriul Romaniei. In cadrul UE, exista 45 de grupuri financiar-bancare cu activitate transfrontaliera iar dintre acestea 21 inregistreaza activitate puternica.
"La nivel european, aceasta tendinta are atat efecte benefice cat si efecte negative", a declarat Cristian Bichi, director adjunct la Directia de stabilitate financiara a BNR in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, ARB si BNR la Sinaia. "Ca si consecinte pozitive se identifica difersificarea riscului si adancirea pietei. In schimb exista implicatii negative asupra activitatii de supraveghere bancara, in special cauzate de estomparea granitei intre notiunile de sucursala si filiala", a adaugat Bichi.
Diferenta principala dintre o sucursala si o filiala apare din statutul juridic al acestora. Astfel, sucursala este considerata o extensie a bancii din tara mama si se supune autoritatii acesteia. Ca o consecinta directa, autoritatile din tara gazda au competente limitate in supravegherea sucursalei.
Pe de alta parte, filiala unei banci straine este o societate de drept romanesc care se va supune autoritatii in cauza, respectiv BNR, insa modelul prezinta hibe.
Bichi spune ca in prezent exista tendinta de a centraliza functiile respectivei filiale spre banca mama. "Astfel, in cazul colapsului bancii mama, filiala poate fi salvata de catre autoritatile din tara gazda dar ea nu mai este viabila. Fiind centralizate, toate sistemele necesare functionarii dispar odata cu banca mama", subliniaza Cristian Bichi.
Autoritatile isi unesc eforturile
In ultimii ani, autoritatile competente din statele membre au adoptat acorduri multilaterale cu scopul de a imbunatati aranjamentele practice de administrare a unor eventuale crize la nivelul sistemului financiar al UE.
S-au realizat mai multe simulari de crize la nivel european, cuprinzand autoritati de supraveghere bancara si banci centrale, pentru a testa functionalitatea acestor acorduri.
Romania a aderat la doua dintre respectivele acorduri in 2007. Ca urmare a solicitarilor venite din partea Ecofin si a Acordului 2005 aproape toate statele membre si-au infiintat Comitete Nationale de Stabilitate Financiara care au ca scop cooperarea in domeniul stabilitatii financiare si gestionarea crizelor financiare.
In iulie, in Romania s-a infiintat un astfel de comitet ce ii are in componenta pe ministrul Economiei si Finantelor, guvernatorul BNR, presedintele CNVM, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Functia de presedinte este detinuta prin rotatie pe timp de un an de fiecare dintre membrii comitetului iar in prezent a fost adjudecata de guvernatorul BNR. Prima sedinta s-a tinut la 5 noiembrie cand a fost adoptat si regulamentul de functionare si stabilirea presedintelui. Intalnirile Comitetului sunt programante trimestrial, insa, acesta se poate reuni oricand la cererea unuia dintre membri.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
