Bancherii afirma ca prefera uneori sa execute silit un client decat sa ii acorde o reesalonare, din cauza normelor BNR. Reprezentantii bancii centrale spun insa ca bancile nu stiu sa aplice corect normele BNR, iar din ignoranta, adopta o solutie de provizionare mai dezavantajoasa decat ar permite legea.
Bancile comerciale au acuzat in urma cu ceva vreme ca modul de provizionare al creditelor reesalonate genereaza costuri suplimentare. Din acest motiv, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, institutiile de credit ajung uneori la concluzia ca este mai bine sa executi silit clientul decat sa incerci sa-i reesalonezi imprumutul.
Masuri mai dure decat impune legea
Motivul era faptul ca, in acceptiunea bancilor, normele BNR obliga institutiile de credit ca sa mentina un imprumut reesalonat in ultima clasa de risc in care a fost incadrat. De exemplu, un credit incadrat in categoria pierdere ar fi mentinut in aceasta clasa si ulterior, chiar daca pe urma clientul isi platea ratele la timp. Cum provizioanele cresc pentru clasele inferioare de credite, reesalonarea insemna mentinerea unor costuri mari pentru banca pe toata durata creditului.
Banca Nationala interpreteaza insa normele mult mai flexibil. “In cazul creditelor reesalonate, norma face referire doar la faptul ca ele trebuie incadrate in conditii mai stricte. Ceea ce inseamna ca e total diferit de categoria de risc. Conditiile mai stricte se refera doar la performanta financiara a clientului”, a precizat Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, cu ocazia unui seminar organizat de BNR, ARB si Alpha Bank.
Costurile puteau fi mai mici pentru banci
Provioanele sunt calculate de banci, in principal, pe baza a doua criterii: performanta financiara a clientului si numarul de zile de restante. Prin urmare, aplicarea corecta a procedurii de reesalonare ar fi insemnat ca un imprumut sa fie clasificat intr-o categorie inferioara la capitolul performanta financiara, dar intr-o clasa superioara – la criteriul care masoara numarul de zile restante. In acest fel, efectul final ar fi fost unul favorabil pentru banci, deoarece ele ar fi constituit mai putine provizioane dupa reesalonare.
“La inceput, atunci cand am primit normele interne spre avizare ale bancilor, am crezut ca ele doresc sa aplice un tratament mai dur decat prevedem noi”, afirma Cinteza. El spune ca ulterior a trebuit sa explice bancherilor cum se aplica in mod corect normele BNR.
Intre timp, insa, bancile romanesti au convins oficialii FMI, la reuniunea avuta la Bruxelles, sa accepte o alta modalitate de provizionare a creditelor reesalonate.
“ARB a reusit sa convinga FMI ca un client sa fie mentinut in aceeasi clasa de risc timp de 6 luni, iar dupa aceea sa fie tratat ca un client normal”, afirma Cinteza. El spune ca aceasta metoda impune costuri mari pentru banci, deoarece necesita modificarea sistemelor informatice. Iar, daca bancile ar fi interpretat corect normele existente, probabil ca nu ar mai fi venit cu aceasta propunere.
Reesalonari ilegale
Reesalonarea a fost uneori folosita de banci si in scopul imbunatatirii profitului, pentru a amana constituirea de provizioane.
“Am schimbat o serie de conducatori de banca deoarece au reesalonat credite fara sa tina cont de propriile norme interne”, a spus Cinteza. El a precizat ca intr-un caz reesalonarea s-a facut chiar si fara sa existe cerere din partea clientilor pentru reesalonare. “Au existat atat de multe abateri, ca nici macar nu stiu daca sunt sanatosi la cap”, a afirmat Cinteza. Directia de Supraveghere a identificat aceasta institutie, din cauza faptului ca era singura la care nivelul comisioanelor nu crestea la fel de repede ca la celelalte.
Actionarii de la acea banca au fost chemati de BNR sa schimbe conducerea. Cererea a fost acceptata deoarece in caz contrar, ei isi puteau pierde dreptul de vot in viitorul apropiat.
“Cerinta noastra a fost ca intr-un interval de 4 luni sa majoreze capitalul bancii, existand un angajament ca nu mai tarziu de februarie 2010 sa procedeze in acest fel”, a mentionat Cinteza.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
