BNR nu aduce nicio schimbare la nivelul politicii monetare, in ciuda faptului ca leul este in cadere libera, iar piata monetara nu mai functioneaza de 3 luni asa cum trebuie. Banca centrala se teme ca reducerea dobanzilor ar deprecia si mai mult leul.
In timp ce dobanda BNR este fixata la 10,25%, ratele de pe piata interbancara se mentin in continuare la peste 15%, semnaland existenta unui crize de lichiditate.
Aceasta este vinovata atat pentru scumpirea finantarilor in lei cat si pentru scurtcircuitul care s-a produs in activitatea de creditare.
Soldul creditelor a scazut pentru prima oara in octombrie (-0,6%), dupa cativa ani de crestere neintrerupta.
Nici in noiembrie, piata nu si-a revenit. Desi datele publicate de BNR arata ca soldul creditelor s-a majorat cu 1,1%, cifrele sunt inselatoare.
Avansul provine exclusiv dintr-o expansiune a creditarii in valuta cu 2%. Dar in noiembrie, leul s-a depreciat cu peste 3% fata de euro, moneda in care se acorda majoritatea imprumuturilor in valuta. Prin urmare, atunci cand se transforma in lei, soldul imprumuturilor in valuta creste, fara insa ca acest lucru sa reprezinte acordarea de noi credite.
BNR a pierdut pariul pe curs si dobanda
La sedinta consiliului de administratie din 6 ianuarie 2008, BNR nu a luat insa nicio masura pentru a schimba situatia: dobanda de politica monetara a ramas nemodificata, la fel ca si rata rezervelor minime obligatorii.
Singura noutate este ca banca centrala "va utiliza activ intrumentele de politica monetara" pentru a gestiona lichiditatea. Acelasi lucru l-a facut si in ultimele luni din 2008, cand facilitatea de credit (imprumuturi pe o zi) a fost intens folosita.
Ratele dobanzilor la aceasta facilitate sunt de 14,25% si oricat de "activa" ar fi activitatea BNR nu va permite reducerea dobanzilor interbancare spre zona de 10%.
Solutia pentru a depasi problemele actuale este furnizarea de lichiditate suficienta, fapt semnalat si de BNR.
Continuarea procesului de creditare face "necesara asigurarea treptata a lichiditatii adecvate in sistemul bancar, intr-o maniera care sa nu incurajeze volatilitatea cursului de schimb", se arata in comunicatul bancii centrale.
Practic, BNR are de ales intre a stabiliza cursul si a duce dobanzile in jos, dar se pare ca nu reuseste nici una nici alta. Chiar si cu dobanzile la 15%, euro a urcat pana la 4,06 lei si nu da semn ca se va opri.
Pe pietele externe, bancile centrale pompeaza bani ieftini
In strainatate, insa, bancile centrale au preferat sa rezolve tensiunile de pe pietele monetare.
In Statele Unite, Federal Reserve a scazut aproape la zero dobanda cheie si a extins aria de garantii acceptate la operatiunile de refinantare pentru a facilita accesul institutiilor financiare la lichiditati.
Banca Centrala Europeana a facut cam aceasi lucru in zona euro: a redus dobanda cheie de la 3,25% la 2%, a inceput sa accepte garantii mai riscate la operatiunile de refinantare si a redus temporar diferenta dintre dobanda lombard si dobanda cheie de la 1 la 0,5 puncte procentuale.
Nici bancile centrale din regiune nu au stat degeaba. Banca centrala a Ungariei a redus dobanzile de la 11,5% la 10% si a introdus noi facilitati de finantare pentru banci, la o marja de numai 0,25 puncte procentuale peste dobanda de baza.
Pe final de an, banca centrala a Cehiei a coborat dobanda de la 3,25% la 2,25%, iar banca centrala a Poloniei - de la 6% la 5%.
Toate aceste masuri au rolul de a face piata interbancara sa functioneze si sa incurajeze bancile sa dea in continuare credite.
Rezervele obligatorii aduc castiguri bune la BNR
La noi, insa, BNR pare ca este in sfarsit multumita ca activitatea de creditare s-a domolit si nu se grabeste sa inunde piata cu lei. Ba din contra, le ofera bancilor tot mai multe motive pentru a tine banii la BNR decat sa-i plaseze in economie.
Rezervele minime obligatorii, motiv de mare nemultumire in trecut, au devenit acum o binecuvantare pentru bancheri.
Rata dobanzii la aceste rezerve pastrate de banci la BNR a crescut semnificativ de mult in ultima vreme. Rezervele in lei au ajuns sa fie remunerate cu 4,75% in noiembrie 2008, fata de 2,60% la inceputul lui 2008.
Iar, pentru rezevele in euro, dobanda platita de BNR a crescut de la 1,25% in ianuarie 2008 la 2,35% in noiembrie 2008. Merita semnalat ca evolutia in acest caz este rupta de ceea ce se intampla pe pietele internationale, unde dobanzile la euro au scazut.
Prin urmare, rezervele minime obligatorii incep sa aiba rolul unor adevarate plasamente, iar presiunea bancilor de a acorda credite pentru a-si acoperi costurile scade, deoarece BNR le garanteaza castiguri sigure, intr-o perioada plina de incertitudini.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
