Pe 19 martie s-a inchis o noua oferta Fidelis pentru titluri de stat listate la bursa, iar subscrierile au fost aproape la jumatatea celor consemnate in decembrie 2020.
Populatia nu s-a mai inghesuit sa cumpere iar asta se vede cel mai bine din compararea volumelor. Daca in decembrie 2020 statul atragea din partea romanilor echivalentul a 555 milioane euro, in martie 2021 suma s-a redus la 280 milioane euro. Dintre acestea, titlurile emise in moneda europeana pe 5 ani si la dobazni de 1,55% au insumat 139 milioane euro, restul reprezentand titluri in lei cu maturitatea de 1 si 3 ani.
Morala acestei subscrieri mai reduse s-ar rezuma astfel: nu e suficient sa oferi siguranta maxima si lipsa impozitului pe dobanda, daca randamentele sunt in scadere. Pur si simplu, cu exceptia titlurilor in euro care nu au inca rival (cea mai buna oferta din partea bancilor vine de la TBI Bank cu 1% la 3 ani), tilturile in lei au ajuns la dobanzi destul de apropiate de unele depozite bancare la termen, iar multi nu au mai considerat ca merita sa se deranjeze pentru diferenta.
De pilda, titlurile de stat cu scadenta la 3 ani aveau o dobanda de 3,1% iar cele cu scadenta la un an de 2,85%. La 3 ani concurenta din partea depozitelor bancare era reprezentata de oferte precum cea a TBI Bank cu 4,2% sau CEC Bank cu 3,5% iar la scadenta de 12 luni aveam TBI Bank cu 3,8%, BRCI cu 3,6%, CEC cu 3,1% si Banca Romaneasca-2,85%. Sigur, printre ele sunt si banci mai mici care nu au capitalul de incredere al jucatorilor din top 10 bancar, dar sa nu uitam ca exista si plafonul de garantare de 100.000 euro.
Astfel incat, la ofertele urmatoare, statul ar trebui sa stopeze scaderea dobanzilor (sa nu uitam ca la emisiunea din decembrie, titlurile de stat aveau dobanzi de 3% la un an si de 3,5% la 3 ani) pentru a tenta cu adevarat populatia, cu atat mai mult cu cat inflatia se situeaza deja peste 3%, deci randamentele asigurate cumparatorilor abia daca mai ofera in prezent protectie impotriva cresterii preturilor.
De mentionat ca oferta Trezoreriei din martie nu s-a suprapus peste vreo oferta publica de anvergura pe piata actiunilor, nu a existat vreun IPO de prestigiu care sa faca o concurenta acerba titlurilor de stat, asa cum se poate intampla in perioada urmatoare din partea unor companii de stat sau private care isi pregatesc listarea la bursa.
Or, daca in aceste conditii volumele subscrise sunt in mare pierdere de viteza, ce se va intampla de pilda pe ultima suta de metri inaintea ofertei Hidroelectrica?
Corelatia intre fluctuatia dobanzilor si pretul obligatiunilor
La bursa, cand dobanzile din piata monetara cresc, pretul obligatiunilor emise anterior scade, iar la o scadere a dobanzilor avem o apreciere a cotatiilor obligatiunilor.
Este un mecanism logic, cand avem de pilda o emisiune de obligatiuni sau de titluri de stat emisa la o dobanda de 2% pe an, iar inflatia urca la un moment dat astfel incat dobanzile din piata interbancara ajung spre 3%, cotatia obligatiunilor va scadea pentru ca investitorii care le cumpara sa obtina un randament apropiat de piata monetara, altfel nu ar exista cumparatori.
Similar, cand dobanzile scad, pretul obligatiunilor creste pentru ca randamentele sa ramana relativ comparabile.
Succesul mai redus al ultimei oferte Fidelis pentru titlurile in lei poate fi pus deci si pe seama fricii de cresterea inflatiei, care sa erodeze pretul obligatiunilor la un moment dat.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
