IMM-urile romanesti vor beneficia de noi reguli privind stabilirea termenului de plata a facturilor. Directiva europeana privind combaterea platilor intarziate a fost transpusa si in legislatia autohtona, limitand termenul maxim de plata a facturilor la 60 zile, inclusiv in relatia cu statul, si facilitand obtinerea unui titlu executoriu.
Pentru a pune capat practicilor de intarziere a platilor, Uniunea Europeana a adoptat o directiva in 2011 cu scopul de a trasa o serie de termene clare privind plata facturilor in relatiile comerciale. Unul din principalele puncte ale directivei se refera la relatia dintre companii si autoritatile publice, unde termenele de plata se prelungesc uneori inadmisibil de mult.
Noile reglementari pot fi sumarizate intr-o serie de aspecte concrete ce vor fi aplicate de acum inainte:
1. Autoritatile publice trebuie sa plateasca pentru bunurile si serviciile pe care le achizitioneaza in termen de 30 de zile calendaristice sau, in circumstante exceptionale, precum este cazul sistemului sanitar, in termen de 60 de zile calendaristice.
2. Firmele trebuie sa isi plateasca facturile in termen de 60 de zile calendaristice. In cazul in care in contract nu este specificat un termen concret, plata se va face in 30 zile.
3. Intreprinderile au automat dreptul sa solicite dobanzi pentru platile intarziate si pot obtine automat o suma fixa de 40 euro cu titlu de compensatie pentru costurile de recuperare a sumelor. Ele pot solicita, de asemenea, compensatii pentru toate costurile de recuperare.
Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii penalizatoare pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit OG nr. 13/2011, respectiv rata de referinta a BNR plus 8 puncte procentuale. Astfel, in prezent, rata penalizatoare este de 13,25%.
4. Intreprinderile pot contesta mai usor in instantele nationale clauzele si practicile vadit injuste.
Clauzele contractuale prin care se stabileste in mod vadit inechitabil pentru creditor termenul de plata, nivelul dobanzii penalizatoare sau al daunelor interese sunt considerate abuzive.
Daca debitorul intarzie plata, creditorul poate obtine un titlu executoriu in cel mult 90 zile prin procedura ordonantei de plata prevazuta in Codul de procedura civila.
5. Statele membre sunt incurajate sa instituie coduri de practica privind platile la termen si pot continua sa mentina sau sa puna in aplicare legi si reglementari care sunt mai favorabile creditorului decat dispozitiile directivei.
Cand isi va produce efectele noua legislatie?
Noua legislatie se doreste a fi o gura de oxigen pentru companii, in special in relatia cu statul. Asta in conditiile in care au existat cazuri in trecut cand facturile au fost platite cu o intarziere de 2 ani, timp in care debitorul a fost nevoit sa plateasca TVA in avans si sa suporte toate cheltuielile serviciului prestat din propriile fonduri.
Astfel, conform reprezentantilor Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania - CNIPMMR, in relatia cu statul se stabileau in mod frecvent termene de plata de 6 sau 12 luni sau uneori se preciza ca plata se va face in momentul in care vor exista fondurile necesare.
“Impactul noii legislatii va fi unul major. In primul rand vom avea o disciplinare a autoritatilor publice iar efectuarea platilor va fi mult mai rapida”, au precizat reprezentantii CNIPMMR..
In afara de termenele de plata, noua legislatie introduce si alte prevederi care pana acum nu existau in Romania, respectiv calcularea automata de penalitati, definirea clauzelor abuzive si termenul de 90 zile pentru obtinerea unui ordin de executare.
“Autoritatile publice ar trebui sa dea exemplu si sa isi demonstreze seriozitatea si eficienta prin onorarea contractelor la care s-au angajat”, precizeaza reprezentantii Comisiei Europene.
Desi nu exista datele statistice la nivelul Romaniei, specialistii in insolventa considera ca 1 din 3 falimente este cauzat de platile intarziate.
Iar, la nivel european, studiile arata ca problema intarzierii la plata este intalnita in special in statele din sudul UE, printre care si Romania, in timp ce in tarile nordice, termenul de 30 zile era un standard unanim acceptat.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
