Cum rolul de „vedeta” a pietei bancare a fost confiscat (se spera temporar) de criza finaciara, aproape nimeni (in afara celor care au ca sarcina sau „hobby” chiar aceasta problema) nu-si mai aduce aminte ca acum un an, in Europa, se dadea startul celui mai grandios proiect de unificare a platilor fara numerar in euro numit SEPA.
Din nefericire, asa cum ziceam, din cauza crizei, industria bancara a mai pierdut din entuziasmul si motivatia de inceput a realizarii SEPA (pentru ca, pana la urma, acest proiect se executa pe banii bancilor, din propria lor initiativa) si in consecinta volumul platilor SEPA a urcat la sfarsitul anului cu greu la 1.8% din totalul platilor (in zona euro), chiar daca a inregistrat un ritm de crestere constant pe tot parcursul anului (aproximativ 0.1% pe luna).
Probabil ca unele banci (in zona euro) incep sa realizeze ca activitatea de plati ar putea sa nu mai faca parte in viitor din „core business” si evalueaza posibilitatea externalizarii procesarii platilor catre alte banci sau catre institutii specializate.
In plus, devine certa perspectiva inaspririi cadrului de reglementare de catre guvernele europene in scopul diminuarii efectelor crizei si al prevenirii crizelor in viitor, cadru a carui implementare necesita costuri. Dupa cum si transpunerea Directivei Serviciilor de Plati cere costuri. Si cum SEPA solicita alte mari investitii, cea mai probabila atitudine a bancilor in privinta SEPA in anul 2009 va fi una de expectativa, bancile fiind preocupate in primul rand de a trece cu bine de aceasta perioada.
Motivatia bancilor a mai scazut
Revenind la primul an SEPA, Raportul a 16-lea al Bancii Centrale Europene (ECB), publicat la sfarsitul lui noiembrie anul trecut, lasa sa se inteleaga cam acelasi lucru: ca motivatia bancilor in realizarea SEPA a mai scazut, chiar daca au fost inregistrate unele progrese importante.
Subliniind pentru inceput succesele, ECB declara sustinerea in continuare si reafirma rolul sau de „catalizator” al procesului, ca fiind generator de importante beneficii economice la nivelul spatiului european, un pas important in unificarea europeana (comparabil cu cel al introducerii monedei unice).
Intr-adevar, la sfarsitul acestui proces, piata si infrastructura de plati europeana va fi unificata, prin utilizarea acelorasi instrumente de plata, aceleasi standarde, cu aceleasi conditii de cost si nivel de calitate, devenind posibila plata din orice punct de pe harta Europei catre oricare altul. Vorbim de plati in euro, bineinteles. Sfarsitul acestui proces dificil este inca destul de departe.
SEPA se utilizeaza mai mult pentru platile transfrontaliere
Prezentand vestile bune ECB se refera la faptul ca instrumentele SEPA sunt disponibile la bancile SEPA, unii clienti chiar le utilizeaza, majoritatea caselor de compensare sunt deja “SCT- scheme compliant” iar planurile nationale de migrare sunt publicate pe internet.
In privinta progresului, incurajator este considerat faptul ca majoritatea bancilor europene cu activitate semnificativa de plati a luat deja startul acestui program, in august fiind deja inregistrate peste 4350 de banci. Altfel, se observa ca bancile au utilizat instructiuni SEPA numai pentru tranzactii transfrontaliere, desi tinta SEPA o reprezinta toate platile in euro, mai ales cele interne, nationale, care constituie cea mare parte a platilor in euro.
Cauzele ar fi legate de actualizarea lenta a sistemelor IT (ERP) de catre banci si utilizatori (companii, ceea ce face ca procesarea instrumentelor SEPA sa se faca de fapt manual, paralel).
Comunicarea slaba a bancilor cu clientii sau numai cu anumiti clienti, lipsa informatiilor privind SEPA la ghiseul bancilor (in multe cazuri, sursa de informatii este presa si nu banca conform unui studiu al ECB din 2007), precum si dependenta clientilor europeni de sistemele si produsele deja existente (plati programate, plati periodice etc) au condus la utilizarea atat de redusa (sau mai degraba neutilizarea) noilor instrumente SEPA pentru plati interne (nationale).
In acest raport, ECB incurajeaza din nou crearea unei noi retele de carduri cu acoperire SEPA, pe langa cele doua existente si reafirma speranta in transpunerea DSP si in lansarea Direct Debit SEPA in noiembrie 2009.
ECB transmite, prin acelasi raport, o serie de mesaje tuturor celor implicati in proiectul SEPA, cu intentia e a grabi procesul. Despre aceste mesaje, data viitoare, pe larg.
Ionel Dumitru este sef serviciu operare SENT la Transfond Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
