Guvernatorul Isarescu afirma, in octombrie, ca Bancii Nationale nu-i este indiferenta evolutia cursului. Ba chiar a demascat un asa-numit “atac speculativ” asupra leului, in urma caruia au cazut si cateva capete de trezorieri din banci. La numai cateva luni, galopul de sanatate al euro in fata leului pare sa-i lase indiferenti pe oficialii BNR.
Asa-zisul “atac speculativ” asupra leului din octombrie a dus cursul euro pana la aproximativ 3,95 lei. Cu acea ocazie, Banca Nationala s-a manifestat public extrem de dur la adresa acelei deprecieri accelerate a leului in fata monedei unice europene.
Isarescu: Banca centrala trebuie sa intervina cand cotatiile nu sunt reale
Guvernatorul Isarescu vorbea chiar de o tendinta accentuata de depreciere a leului fara explicatii logice si de cotatii fictive. Mai mult, “o banca centrala trebuie sa intervina atunci cand cotatiile din piata nu sunt reale”, afirma Isarescu. Care a tinut sa fie si mai transant, afirmand ca desi BNR nu sustine un anumit nivel al cursului de schimb, evolutia acestuia nu-i este indiferenta.
“Nu excludem posibilitatea ca, in situatii de mari turbulente, BNR sa transmita mesaje clare care sa impiedice deteriorari fara fundament ale cursului de schimb. Rezerva valutara nu exista ca sa ne uitam la ea, ci pentru a fi folosita in momente de volatilitate excesiva sau de criza”, afirma atunci Isarescu.
Vorbele guvernatorului – declaratii fara acoperire?
Intre ceea ce spunea in octombrie si comportamentul bancii centrale de la inceputul anului 2009 nu pare sa existe nici o legatura.
Cursul valutar al monedei unice europene in raport cu leul a batut, in numai cateva zile, toate recordurile ultimilor ani. Pe 8 ianuarie, Banca Nationala anunta un curs de 4,1385 lei pentru un euro, nivel aflat la numai cateva zecimi de ban de maximul de 4,1438 inregistrat in urma cu 5 ani, pe 6 ianuarie 2004.
Mai mult, dupa stabilirea fixingului de catre BNR, cotatia euro-leu a continuat sa creasca galopant pe piata interbancara, in jurul orei 17.30 cursul depasind nivelul de 4,18!
In plus, din declaratiile bancherilor, rezulta ca deprecierea masiva a leului se produce pe fondul unor tranzactii de nivel redus, bazate in principal pe ordine venite din partea importatorilor.
BNR a incurajat indirect creditarea in valuta
Atitudinea pasiva din aceste zile a Bancii Nationale ii afecteaza in mod dramatic pe numerosii clienti care s-au imprumutat in valuta. Iar faptul ca in acest moment aproximativ 57% dintre creditele acordate sunt in valuta se datoreaza, in buna masura, si esecului politicilor monetar-fiscale ale autoritatilor romane.
Generozitatea bolnavicioasa a fostului guvern, care a dus deficitul bugetar la niveluri absolut incredibile si reactia palida a Bancii Nationale, au dus la o noua ratare a tintei de inflatie si la dobanzi la lei mult superioare celor in valuta, chiar si dupa ce riscul de tara al Romaniei s-a inrautatit in urma reactiei negative a agentiilor de rating.
Mai mult, BNR are pe constiinta si alte decizii care au dus la cresterea numarului celor care s-au indatorat in euro. Astfel, Banca Nationala s-a gasit sa liberalizeze creditarea, aproband grade de indatorare pentru clienti care ajungeau si la 70% tocmai in momentul in care in SUA si in Europa de Vest se manifestau primele falimente ale institutiilor financiare, vestind inceputul actualei crize.
De asemenea, oficialii BNR au acceptat aprecierea nesustenabila a monedei nationale pana la 3,11 lei/euro in primavara anului 2007, laudandu-se peste tot cu faptul ca “leul este regele valutelor”! Mai mult, si in 2008, cursul valutar s-a aflat in vara chiar sub nivelul de 3,50, iar dupa atacul speculativ esuat din octombrie cotatia euro-leu ajunsese la 3,5909!
Chiar daca deprecierea leului ar putea avea efecte benefice asupra unei alte mari probleme a Romaniei – deficitul de cont curent, aflat si el la niveluri extrem de ridicate, BNR ar trebui sa puna in acest moment mai presus de orice interesul asigurarii stabilitatii financiare a Romaniei si afectarea cat mai redusa a capacitatii de rambursare a clientilor bancilor.
Pasivitatea in piata valutara a Bancii Nationale - intr-un moment in care pe fondul unor volume relativ reduse de tranzactionare, cursul de schimb a pierdut 40 de bani in numai o luna si o saptamana (de la 3,78 pe 28 noiembrie la 4,18 pe 8 ianuarie) - risca sa nasca un nivel monstrous al cursului de schimb.
Un curs care, pe langa panica pe care ar putea sa o induca la nivel psihologic, ar putea afecta si bilanturile bancilor, pentru ca la un nivel de 4,2 – 4,3 lei/euro numarul celor care nu vor mai putea sa-si plateasca ratele la credite va creste exponential!
In aceste conditii, BNR trebuie sa intervina cat mai curand masiv pe piata, iar apoi, dupa stabilizarea cursului de schimb la un nivel rezonabil, sa gaseasca cele mai potrivite masuri pentru a reduce dobanzile la lei, permitand clientilor sa isi refinanteze imprumuturile in moneda nationala si astfel, sa evite problemele generate de riscul valutar.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
