Participantii la fondurile de pensii private ar putea fi obligati sa migreze automat spre fonduri mai putin riscante spre sfarsitul perioadei de acumulare. Mecanismul are scopul sa protejeze averea acumulata de fluctuatiile bursiere. Masura s-ar putea intoarce impotriva participantilor, daca au ghinionul sa faca trecerea in plina criza financiara.
In prezent, administratorii de fonduri de pensii private obligatorii nu au voie sa administreze decat un singur tip de fond: cu risc scazut, mediu sau ridicat. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) intentioneaza sa schimbe situatia si sa oblige societatile de administrare sa gestioneze obligatoriu mai multe fonduri, cu profile diferite de risc. Comisia a anuntat ca, pana la finele acestui an, va propune guvernului un proiect de lege in acest sens.
Averea acumulata pentru pensie se poate risipi
Acest lucru este necesar pentru a proteja activul personal al participantilor de crizele financiare, risc care devine tot mai pregnant atunci cand se apropie momentul pensionarii.
De exemplu, un participant contribuie la un fond cu risc ridicat. Acestea investesc puternic in actiuni, astfel ca evolutia unitatii de fond este strans legata de piata bursiera. In cazul in care inainte de momentul pensionarii, bursa s-ar prabusi, acesti participanti ar avea foarte mult de suferit.
Asa cum s-a putut observa recent si la noi, preturile actiunilor s-au redus in ultimii 2 ani cu peste 70%. In aceste conditii, un fond riscant si-ar fi diminuat considerabil valoarea unitatii de fond, astfel ca averea participantilor ar fi cunoscut o corectie severa.
Iar, o persoana care ar fi contribuit aproape 50 de ani la un fond de pensii ar fi constatat ca economiile sale pe tot parcursul vietii s-au redus brusc la jumatate. In consecinta, pensia pe care ar fi incasat-o s-ar fi situat cu mult sub asteptari.
Participantii vor fi transferati automat la fonduri mai sigure
CSSPP doreste ca astfel de situatii sa fie evitate si de aceea propune un sistem multipilon. Presedintele CSSPP, Mircea Oancea a precizat ca se doreste ca in functie de varsta participantului, el sa poata alege intre mai multe tipuri de fonduri.
De exemplu, o persoana de 18-20 ani ar putea alege oricare dintre fondurile existente: cu risc scazut, mediu sau ridicat. Pe masura ce inainteaza in varsta, optiunile sale se vor reduce, fiind eliminate fondurile mai riscante, iar cu cativa ani inainte de iesirea la pensie, toti participantii vor migra obligatoriu spre fonduri cu risc scazut.
Desi initiativa are fara indoiala merite considerabile, exista insa riscul ca, din cand in cand, cate o generatie sa fie sacrificata si sa nu beneficieze din plin de avantajele sistemului de pensii private.
Generatii intregi ar putea incasa pensii mai mici
Principalul pericol rezida in impunerea obligatorie a momentului in care o persoana trebuie sa treaca de la un fond riscant la unul mai sigur. De exemplu, sa presupunem ca la atingerea varstei de 50 de ani, un participant nu va mai avea voie sa contribuie la fondurile riscante. In acest moment, toti participantii de la acele fonduri vor fi transferati automat spre un fond mai sigur.
Ce se intampla insa, daca in acel an, piata bursiera se afla in plina criza ca si acum? Automat, unitatile fondurilor ar fi suferit scaderi dramatice, iar averea participantilor s-ar fi diminuat considerabil.
Daca ar fi ramas la acelasi fond, ei ar fi beneficiat ulterior de revenirea bursei, iar toate pierderile ar fi fost acoperite in cativa ani. Aceasta este de fapt regula dupa care functioneaza fondurile riscante: aduc castiguri foarte mari, daca investitia are suficient timp la dispozitie pentru ca ea sa dea roade.
Migrand la un fond mai putin riscant, participantii nu vor mai avea ocazia sa beneficieze de faza rapida de crestere, care urmeaza dupa fiecare prabusire a bursei. Fondurile mai putin riscante genereaza castiguri sigure, dar de valori mai mici.
Riscurile nu sunt deloc mici daca ne uitam la fondurile mutuale de actiuni, care functioneaza pe principii similare ca si cele de pensii. Ele au generat in urma crizei financiare pierderi de aproape 70-80%. Un fond monetar - care sa spunem ca genereaza randamente medii de 6-7% pe an - ar avea nevoie de 10 ani pentru a acoperi aceste pierderi.
Prin urmare, daca CSSPP va promova acest mecanism, exista riscul ca in anumite cazuri, perioada ramasa pana la pensionare sa fie o cursa lenta de recuperare a pierderilor, uneori chiar fara succes.
In aceasta maniera, sistemul multipilon ar putea sa produca tocmai ceea ce incearca sa evite: risipirea averii participantilor ca urmare a fluctuatiilor bursiere.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
