Institutiile financiare nebancare spun ca lipsa accesului la bazele de date privind clientii restantieri le expune la riscuri de neplata mai ridicate. In cursul lunii urmatoare, acesteia vor purta discutii cu BNR pentru a avea acces deplin la Centrala Riscurilor Bancare.
Reprezentantii Asociatei Societatilor Financiare (ALB) au criticat lipsa de transparenta a informatiilor din piata, in cadrul celei de 4-a conferinte nationale a asociatiei.
IFN-urile nu au acces decat limitat la baze de date precum Centrala Riscurilor Bancare (CRB), Centrala Incidentelor de Plati sau Biroul de Credit. Astfel, in momentul acordarii finantarii acestea nu pot crea un profil corect si complet al potentialului client.
Una dintre consecintele acestui fapt este cresterea restantelor la rambursarea imprumuturilor si a fraudelor financiare.
Banca Nationala a Romaniei a anuntat insa ca acest lucru s-ar putea schimba in viitorul apropiat.
"Entitatile din Registrul Special sunt invitate in cursul lunii urmatoare la discutii in vederea accesului la informatiile din CRB", a precizat Angela Dimonu, sef serviciu in cadrul directiei Reglementare si Autorizare din BNR.
CRB este o structura speciala in cadrul BNR, care colecteaza informatii despre persoanele care au beneficiat de credite, a caror valoare cumulata depaseste 20.000 lei. In plus, mai sunt colectate informatii despre fraudele cu carduri, produse de catre posesori.
In Romania, exista 52 de entitati financiare nebancare inregistrate in Registrul Special al BNR, majoritatea desfasurand activitati multiple de creditare.
Chiar daca sunt putine ca numar, IFN-urile din Registrul Special detin peste 90% din activele totale ale industriei.
BNR supravegheaza doar aceste entitati, pentru cele din Registrul General neexistand o autoritate care sa le monitorizeze.
ALB isi doreste o legislatie mai stricta
Presedintele ALB, Jean-Claude Boloux, a precizat ca unul din punctele slabe ale sistemului este existenta a doua standarde diferite in baza carora cele doua registre functioneaza. El propune ca BNR sa supravegheze toate IFN-urile.
Un al treilea standard este adus de companiile care isi desfasoara activitatea in Romania pe baza pasaportului european.
"Acestea nu raspund in fata autoritatilor in domeniu din Romania ci raporteza catre banca centrala din tara de origine", a mentionat presedintele ALB.
"Discriminarea dintre cele doua registre nu a intervenit pe drum. Asa a fost desenata Ordonanta nr. 28 inca de la inceput", a replicat Angela Dimonu, adaugand ca banca centrala nu are nici resursele si nici temeiul legal pentru a supraveghea toate instututiile financiare.
"In ceea ce priveste entitatile care vin in Romania pe baza pasaportului european, este vorba de aquis-ul comunitar. Asa se intampla in toate statele membre. Nu consideram ca este o discriminare la nivelul Romaniei", a precizat Angela Dimonu.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
