Intrarile de capital si cresterea spectaculoasa a numarului de investitori in fondurile monetare in prima jumatate a anului este fara precedent de la crahul FNI, care vindea insa doar mirajul imbogatirii peste noapte. Dincolo de cifre, dinamica semnaleaza mutatii exceptionale pentru viitorul acestei industrii.
BCR Monetar a castigat peste 15.000 de investitori, in timp ce Raiffeisen Monetar si Simfonia 1 (administrat de BRD) au castigat fiecare peste 10.000 de noi clienti. Aceste cifre nu pot fi trecute cu vederea pentru ca reprezinta un salt fara precedent al audientei fondurilor mutuale din Romania.
Pentru prima data de la crahul FNI, fondurile mutuale surprind printr-o capacitate nebanuita de a convinge publicul. Iar acest lucru da sperante administratorilor de fonduri ca au forta de a-si depasi conditia de Cenusareasa a pietei financiare din Romania, cu care pareau resemnati pentru vesnicie.
Castiguri peste media depozitelor bancare
Un argument important pentru fondurile monetare il reprezinta desigur faptul ca randamentele oferite au fost competitive in comparatie cu castigul mediu adus de depozitele bancare. Daca consideram castigul mediu adus de un depozit bancar ca fiind cel realizat in urma capitalizarii unui depozit la termen de o luna, obtinem un randament de referinta de aproximativ 8% in primele sase luni din 2009.
Cum, exceptand Bancpost Plus, celelalte fonduri monetare au anuntat cresteri ale titlurilor de participare de peste 8.5%, se intelege ca fondurile au avut si cu ce sa ii ademeneasca pe micii investitori. Dar oricum trebuie spus ca performanta superioara a fondurilor monetare comparativ cu depozitele bancare nu este o noutate.
Efectele benefice ale crizei pentru fonduri
O explicatie pentru cresterea spectaculoasa a intrarilor de capital in fondurile monetare a constat in “pilulele” educative administrate sistematic prin toate canalele media in vederea schimbarii comportamentului populatiei dinspre consum spre economisire. Dobanzile tot mai mari oferite de banci in lupta lor de a atrage resurse de pe piata interna au constituit fara indoiala argumente importante in deturnarea banilor dinspre consum spre economisire.
Dar nu aceasta este principala explicatie pentru care cateva fonduri monetare au crescut precum Fat Frumos in privinta activelor si investitorilor. Stimularea economisirii se putea face “aproape” exclusiv prin banci, asa cum a fost cazul pana in prezent. Insa nu s-a intamplat asa, iar in prima jumatate a anului s-au facut calcule potrivit carora sumele intrate in fonduri ar reprezenta pana la 10% din depozitele noi atrase de banci.
Adevarata motivatie consta in faptul ca pentru prima data bancile si-au mobilizat fortele de vanzari spre a atrage investitori in fonduri, chiar cu pretul colectarii unor depozite mai mici pentru ele insele. Exista insa cateva motive care au determinat aceasta schimbare de comportament a bancilor. In nici un caz nu este vorba de o dragoste subita pentru fondurile mutuale, care sa le faca sa-si puna la lucru capacitatile de distributie din simpla dorinta de a face in sfarsit primul pas concret spre conceptul de supermarket financiar.
Criza a motivat bancile sa vanda fonduri mutuale
Primul motiv este cat se poate de simplu. Convingand clientii sa-si plaseze banii in fonduri administrate de societati specializate proprii, de fapt bancile “lucreaza” tot in interesul propriu, deoarece capitalurile atrase sunt plasate in cea mai mare parte tot in depozite la bancile respective. Cu alte cuvinte, indirect, banii de la populatie si de la companii ajung in depozite tot la banci.
Al doilea motiv tine de comisioanele de distributie incasate de banci la distribuirea de titluri la fonduri. Cat timp creditul catre populatie, si in special cel de consum a crescut cu rate foarte generoase, bancile nu au fost motivate sa incaseze comisioane din distributia de fonduri pentru ca ele erau mult prea mici fata de comisioanele incasate din creditare. In noile conditii de piata, cu tot mai putine credite acordate, implicit si veniturile din comisioane ale bancilor sunt puse sub presiune. Iar acestea sunt silite sa se uite si la business-uri mai marunte, pe care nu puneau prea mult pret pana cu putin timp in urma.
Vremurile cand bancile castigau usor si din marjele de dobanzi si din comisioane (in principal cele asociate activitatii de creditare) par definitiv apuse, iar acestea sunt fortate sa-si gaseasca noi linii de afaceri. Si in mod clar, una din cele mai importante activitati generatoare de comisioane va fi cea de distributie de fonduri mutuale. Daca ne uitam la tarile din jur, vedem ca pentru marile banci poloneze, comisioanele incasate din distributia de fonduri reprezinta una din cele mai importante surse de venit.
Asadar, criza financiara si deteriorarea mediului economic ce a stopat avansul creditarii si al castigurilor spectaculoase raportate de banci a insemnat pentru fondurile mutuale o adevarata binefacere. Se poate vorbi de un moment de cotitura in istoria fondurilor mutuale, probabil cel mai important de la crahul FNI – iar de aceasta data in sens pozitiv. Fortate de un mediu economic mai ostil, bancile sunt silite sa lucreze pentru fonduri si sa faca marketing si distributie de calitate daca vor sa-si imbunatateasca veniturile din comisioane prin. Si vor, pentru ca nu au alternative in a-si mai spori veniturile cu usurinta din activitati de creditare si conexe creditarii.
Valul doi va propulsa fondurile diversificate si de actiuni
Cu bancile in spate in calitate de distribuitori fideli, administratorii de fonduri se vor simti tot mai bine. Cu cat efectele deteriorarii mediului economic vor lasa urme mai adanci in business-ul traditional, cu atat bancile se vor stradui sa vanda mai bine fonduri mutuale si alte produse financiare (fonduri de pensii, asigurari de viata sau generale).
Fondurile monetare reprezinta numai prima etapa in procesul de crestere a audientei fondurilor. Treptat, este de asteptat ca interesul sa se mute si catre fondurile diversificate si de actiuni, care in prezent nu prea reusesc sa se faca “respectate” de investitori, care le considera relativ riscante. In pofida randamentelor atractive de la inceputul anului, acestea inca nu capteaza interesul publicului, care nu are deocamdata curaj in a se expune din cauza mesajelor neclare transmise de pietele financiare, potrivit carora “raul” s-ar putea intoarce.
Si la noi insa lucrurile se vor derula asemenea pietelor financiare din lumea buna. O parte importanta a populatiei va veni sa investeasca in fondurile pe actiuni cand cresterea substantiala a pietei se va fi petrecut deja. Pentru investitorii romani pe termen lung, partea buna este insa ca exista inca destule oportunitati de expunere pe bursa de la Bucuresti prin intermediul fondurilor.
Una peste alta, marele castig al marsului “fondurilor” monetare din primul semestru il reprezinta atragerea in fonduri a circa 40.000 de persoane, care in mare parte sunt probabil la prima investitie de acest tip. Si este doar o chestiune de timp pana cand oamenii vor fi tentati sa “guste” si din fondurile diversificate sau cele de actiuni.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
