Reducerea dobanzii de politica monetara nu va produce deocamdata efecte majore pe piata creditelor, dar deponentii bancilor ar putea simti mai repede scaderea dobanzii la facilitatea de depozit a BNR.
Dupa mai multe tatonari, BNR a decis sa reduca dobanda de politica monetara, neschimbata in ultimele 18 luni, cu un prim pas, de 0,25%.
Faptul ca noua dobanda este acum de 6,75% va avea efecte benefice limitate asupra debitorilor, cel putin deocamdata. Valorile ROBOR la 3 si 6 luni, repere luate in calcul de majoritatea bancilor pentru creditele mai vechi de luna mai 2019 erau in 8 iulie de 5,81%, respectiv 5,87% (in scadere de la 6% respectiv 6,04% anterior deciziei BNR), iar valoarea actuala a IRCC pentru creditele recente este de 5,86%, deja sub dobanda BNR.
Efectele ar putea fi insa mai palpabile pe partea economisirii, avand in vedere tendinta de scadere a dobanzilor la termen, care deja se manifesta in piata.
Bancile vor avea mai putin de castigat din plasamentele lor la BNR, in facilitatea de depozit, unde dobanda a fost redusa la randul sau de la 6% la 5,75%. Vorbim de sume considerabile in acest caz-daca in mai 2023 media zilnica a tranzactiilor era aici de 27 miliarde lei, aceasta a continuat sa urce pana la un varf de 61 miliarde lei in ianuarie 2024, pentru a fi in luna mai 2024 de 45,5 miliarde lei.
De urmarit si evolutia dobanzilor la titlurile de stat pentru populatie din programele Tezaur si Fidelis, unde dobanzile se stabilizasera in prezent la 6% la un an si 6,85% la 3 ani, nivel aflat peste oferta celei mai mari parti a bancilor la depozitele la termen daca ne raportam la castigul net (in timp ce dobanzile titlurilor de stat sunt neimpozabile, dobanda bancara are impozit pe venit de 10% si, in anumite circumstante, deponentii pot plati si CASS de 10% pe castigul din dobanzi).
Exista riscul supraincalzirii economiei?
Reducerea dobanzii de politica monetara (acest proces odata declansat presupune ca vom asista la cateva valuri de taieri ale dobanzii, posibil inca 1-2 astfel de ajustari inca din 2024) pe fondul reducerii inflatiei si a unei performante in crestere pentru economie anticipate pe final de an se loveste si de o realitate mai putin comoda-cresterile repetate de venituri in conditiile in care dezechilibrele din economie s-au marit la randul lor (deficit bugetar tot mai greu de controlat in an electoral, deficite externe mari) si fac posibila umflarea unor bule in economie.
Sumele suplimentare care ajung lunar in buzunarele romanilor sub forma de salarii si pensii majorate isi pot gasi refugiul pe piata de capital, in crestere puternica in acest an, sub forma investitiei in actiuni si fonduri mutuale.
Iar daca reducerea repetata a dobanzii de politica monetara va stimula cererea de credite, am putea asista la noi salturi ale valorii imobilelor pe final de an, exact la finalul perioadei de lapte si miere din 2024, anul cu cele mai multe runde de alegeri si cele mai putine masuri impopulare pe partea fiscala din ultima vreme.
Cum ajustarile pe partea fiscal-bugetara si eventual si pe cea legata de cursul de schimb nu vor intarzia prea mult din 2025, preturile activelor vor putea simti destul de repede scaderea cererii solvabile, cu atat mai abrupt cu cat austeritatea pe plan intern ar putea intalni o criza pe plan extern (cu o posibila spargere a bulei AI).
In concluzie, scaderea dobanzii de politica monetara ar trebui sa reprezinte un moment de bucurie justificata (procesul dezinflationist este confirmat), dar si unul de prudenta (dezechilibrele din economie vor fi dureros de ajustat).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
