Atunci cand avem de ales intre un credit cu dobanda fixa si unul cu dobanda variabila, trebuie puse in balanta avantajele si dezavantajele fiecarei variante, in functie de trendul existent al dobanzilor.
O dobanda fixa ingheata costurile imprumutului, clientii platind aceeasi rata lunara pe tot parcursul perioadei de creditare. Acest lucru permite debitorilor sa isi planifice eficient bugetul lunar disponibil, fara a exista surprize, pe intreaga perioada de rambursare.
Pe de parte, dobanzile variabile pot determina atat o crestere de costuri cat si o scadere pe parcurs, intrucat fluctueaza in functie de un indicator monetar independent. Indicele utilizat de banci in cazul creditelor in lei este Robor. Acest lucru inseamna ca evolutia dobanzii pe parcursul creditului va fi influentata numai de catre evolutia pietei.
Alegerea unei dobanzi fixe se poate dovedi inspirata in cazul in care ratele de referinta interbanca Robor se afla pe un trend ascendant, clientii fiind astfel feriti de un cost in crestere de la o perioada la alta. Pe de alta parte, in cazul in care se preconizeaza un trend descendent, creditul cu dobanda fixa nu iti permite sa beneficiezi de evolutia favorabila a pietei, cum se intampla in cazul variantei cu dobanda variabila.
O alta diferenta este ca la creditele cu dobanda fixa se achita un comision de rambursare anticipata de pana la 1%, in vreme ce, la cele cu dobanda variabila, rambursarea anticipata este gratuita.
In prezent, dobanzile interbancare sunt destul de stabile. Indicele Robor la 3 luni (cel mai utilizat indice de catre banci) se mentine in jurul nivelului de 3%. Experienta anterioara arata insa ca ratele Robor se pot inflama extrem de repede, suferind cresteri masive si scaderi mai lente.
Un exemplu in acest sens, este situatia recenta cand la finele lunii ianuarie, in numai 2 zile, Robor la 3 luni aproape ca si-a dublat valoarea, de la mai putin de 2% la peste 3,5%. Acest lucru a fost cauzat de faptul ca banca centrala a lasat dobanzile sa coboare la un nivel mult prea mic, ceea ce a dus inevitabil la aparitia unei corectii.
In prezent, dobanzile interbancare sunt pozitionate mai corect, in apropierea dobanzii-cheie a BNR (situata acum la 3,5%). In conditii normale, dobanzile interbancare ar trebui sa se plaseze peste dobanda BNR, ceea ce inseamna ca exista riscul sa se produca noi majorari in timp. Amplitudinea lor s-ar putea sa fie insa mai moderata.
De asemenea, perspectivele inflatiei semnaleaza un risc de crestere a dobanzilor. Conform estimarilor BNR, rata inflatiei ar urca pana la 3,5% la finele lui 2014 fata de numai 1,55% la sfarsitul lui 2013. Pentru 2015, prognoza oficiala indica o inflatie la fel de ridicata - de 3,3%.
Din aceasta perspectiva, creditele cu dobanda fixa sunt preferate in aceasta perioada fata de cele cu dobanda variabila. Daca insa diferenta de costuri este semnificativa - in sensul ca dobanzile fixe sunt cu 3-4 puncte procentuale mai mari decat dobanzile variabile – atunci riscul de dobanda ar putea fi asumat de client, iar varianta unui credit cu dobanda variabila poate fi o alegere mai atractiva.
Cat te costa o majorare de dobanda?
La creditele de consum, impactul unei majorari de dobanda asupra ratei lunare este mai putin sever decat la creditele imobiliare, intrucat sumele contractate sunt mai mici, iar perioada de rambursare este de maxim 5 ani.
De exemplu, la un credit de 20.000 lei cu o dobanda medie pe piata de 14%, fara alte comisioane, rata lunara este de 465 lei. La o crestere a indicelui Robor cu 2pp, rata lunara ar urca pana la 486 lei, in vreme ce o scadere cu 2 pp fata ar diminua rata la 445 lei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
