Banca Nationala a Romaniei (BNR) incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, stabilind prin intermediul unui regulament, o limita de cost maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar. Regulamentul va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2017.
Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile trebuie sa nu depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an.
Limita este raportata la rata dobanzii Lombard (dobanda la care se imprumuta bancile de la BNR, in prezent de 3,25%) inmultit cu 10. In cazul in care o societate vrea sa perceapa o dobanda mai mare decat cea stabilita de banca centrala, va fi obligata sa asigure un capital suplimentar.
In aceste conditii, de la 1 octombrie, pentru fiecare 100 de lei imprumutati la o dobanda anuala efectiva mai mare decat cea stabilita de BNR, societatile financiare nebancare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinte sunt de zece ori mai mari decat cele existente in prezent, insa au in vedere doar creditele acordate incepand cu acea data.
Totodata, pentru
creditele pe o perioada maxima de 15 zile, vor fi aplicate cerinte suplimentare de capital daca DAE va depasi 200% pentru lei si 133% pentru valuta. Pentru imprumuturile acordate pe o perioada de 16-90 de zile, suplimentarea de capital va fi facuta pentru DAE de peste 100% pentru imprumuturile in lei, respectiv de peste 67% pentru cele in valuta.
Care este motivatia BNR pentru aceasta decizie?
Nivelul ridicat al creditarii IFN si ratele foarte mari de dobanda practicate arata un model de afaceri cu riscuri ridicate, sustin reprezentantii BNR. In plus, clientela este preponderent reprezentata de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori.
Mai mult, pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent.
“Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezinta 10,3% din total credit din economie (banci plus IFN) si este cu 21,8% mai mare decat in luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN in creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% in anul 2015”, se mentioneaza in documentul BNR.
Totodata, in anul 2016, ritmul de crestere al creditelor IFN a depasit ritmul de crestere al PIB, in timp ce ritmul de crestere al creditelor acordate de catre banci a fost mai mic decat cresterea PIB.
“O intarire a reglementarilor este necesara, avand in vedere depasirea unei mase critice a creditarii IFN in total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare. Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditarii. Acesta acorda preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt catre segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente. Acest specific explica ratele mai mari de dobanda (DAE) practicate fata de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate si acordate, preponderent, pe termen mediu si lung”, se subliniaza in document.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
