Comparatia cu rata inflatiei cand vine vorba de asteptarile privind dobanzile la termen in lei nu este atat de relevanta cand avem un raport intre depozite si credite supraunitar, bancile fiind sufocate de bani in prezent.
Rata de economisire in Uniunea Europeana a crescut puternic pe fondul pandemiei, in ciuda avansului unor preturi la utilitati si produsele de baza.
A contat insa foarte mult renuntarea la vacante de catre o buna parte a populatiei, la iesitul cu prietenii la terasa, etc astfel incat la finalul anului trecut rata de economisire in UE era cu 6,6% mai mare decat in perioada similara din 2019.
De ce avem dobanzi la depozite sub rata inflatiei
In Romania, trimestrul al doilea din 2020 a fost singurul in care s-au consemnat scaderi ale veniturilor populatiei (multi angajati au fost trimisi in somaj tehnic din cauza blocarii economiei).
Insa lumea a continuat sa puna bani de-o parte intr-un ritm mai accelerat dupa aceea, astfel incat anul trecut rata de economisire la nivelul populatiei s-a majorat de la 14,6% in 2019 la 16,2%, potrivit unei analize a Bancii Transilvania.
Este o evolutie care se simte in raportul dintre depozitele si creditele neguvernamentale.
In ianuarie 2009, un an in care criza financiara lovea puternic in Romania, creditul neguvernamental totaliza 206 miliarde lei, iar in aprilie 2021 creditul acordat sectorului privat, inclusiv gospodariile populatiei era de 293 miliarde lei.
Depozitele clientilor neguvernamentali erau in ianuarie 2009 de 154 miliarde lei, iar in aprilie 2021 depozitele clientilor neguvernamentali urcasera la 433 miliarde lei.
Cu alte cuvinte, de la un raport depozite/credite de 0,74 la inceputul anului 2009 s-a ajuns acum la unul de 1,47.
O mica speranta pentru deponenti vine dinspre bancile centrale
Bancile au prea multi bani si pentru ca populatia s-a deprins sa economiseasca in ciuda dobanzilor la termen mici, iar acest fapt se rasfrange asupra randamentelor depozitelor la termen, in marea lor majoritate real-negative in aceste zile (rata inflatiei este de 3,75% iar cele mai multe banci ofera dobanzi de 1,5-3% la un an).
Rata medie a dobanzilor la depozitele noi in lei era insa in ianuarie 2009 de 16% (fata de 1,09% in aprilie 2021) in conditiile in care inflatia din 2008 fusese de 7,9%, iar in 2009 urma sa coboare la 5,6%.
Nevoia mare de bani a bancilor din Romania pe fondul crizei financiare din 2008-2009 (provizioanele erau in crestere, incepuse o goana dupa resurse interne iar deponentii erau ofertati cu dobanzi chiar si de 20%) a rupt echilibrul dintre cerere si oferta in conditiile in care raportul depozite/credite era subunitar atunci.
Astfel ca acum, la un raport supraunitar, e greu de convins sectorul bancar sa tina pasul cu inflatia in lipsa unor probleme de lichiditate.
Dobanzile real-negative la economii sunt incurajate si de supraindatorarea statelor, multe guverne ruland deficite impresionante pe fondul pandemiei, iar o crestere a serviciului datoriei publice este tot mai greu de acceptat.
Cu toate astea, in Cehia si Ungaria bancile centrale au inceput sa se miste usor in directia inaspririi politicii monetare pentru a contracara inflatia si Polonia ar putea urma din toamna.
Cresterea usoara a dobanzilor la titlurile de stat ar putea sa se contureze si in Romania din 2022 odata cu prima majorare a dobanzii de politica monetara din partea BNR, dar asta nu inseamna ca si bancile se vor misca spectaculos in aceasta directie.
Tot ce pot spera deponentii, cel putin deocamdata, este ingustarea marjei dintre inflatia anualizata si dobanda la termen.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
