Sumele acumulate in conturile individuale de Pilon II (pensii obligatorii administrate privat) nu pot fi confiscate, pentru ca reprezinta proprietate privata. Cu toate acestea, statul poate trece administrarea acestora din privat la stat. Totusi, presedintele ASF, Misu Negritoiu, sustine ca aceasta masura nu este rentabila pentru stat.
“Fondurile din Pilonul II sunt in totalitate alimentate din alocatii de la stat. Dar aceste alocatii, odata transferate catre fonduri in numele cetatenilor romani beneficiari, devin active in proprietate privata si ele nu mai pot fi retrase sau nationalizate (confiscate), potrivit Constitutiei”, sustine presedintele ASF, intr-un comunicat de presa.
Autoritatile pot modifica nivelul contributiilor la Pilonul II
Cu toate acestea, el subliniaza faptul ca Parlamentul si, respectiv, Guvernul au in competenta lor sa majoreze sau sa micsoreze alocatiile bugetare viitoare, dar fara sa afecteze in niciun fel contributiile trecute.
“Eventual, mai pot sa schimbe, prin lege, administrarea privata in administrare de stat, ceea ce nu inseamna „nationalizare”. Schimbarea administratorului nu afecteaza drepturile pe care cetatenii le au in Fondurile din Pilonul II. Poate sa afecteze numai eventualele castiguri suplimentare din randamente, avand in vedere ca fondurile administrate privat se plaseaza in active financiare purtatoare de dobanzi, cupoane sau castiguri de capital, pe cand fondurile administrate de stat nu sunt purtatoare de dobanzi”, se mai arata in comunicatul citat.
Un alt argument impotriva posibilitatii nationalizarii fondurtilor de pensii consta in faptul ca banii colectati de administratori sunt investiti, in proportie de 65% in titluri de stat, adica finanteaza deficitul bugetar. Rascumpararea acestora de catre stat nu ar duce la majorara deficitului bugetar, singurul aspect pozitiv constand in diminuarea datoriei publice a Romaniei, care oricum este destul de redusa, sub 40% din PIB.
Care a fost argumentul nationalizarii in Polonia?
Presedintele ASF foloseste acest aspect pentru a explica de ce, in Polonia, a fost totusi posibila trecerea fondurilor de pensii private in administrarea statului.
“Acesta (diminuarea datporiei publice -n.r.) a fost un argument pentru alte tari, care au procedat la transformarea administrarii fondurilor din privat in public (ex. Polonia), intrucat aveau nevoie sa reduca nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se incadra in criteriile prevazute in tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene”, se mai arata in comunicat.
Referitor la cazul NN Pensii, presedintele ASF sustine ca initierea unor dezbateri politice contradictorii, care nu au imbracat forma unor initiative oficiale, sau lobby-ul politic, de catre administratorii de fonduri este in conflict de interese evident, care poate contrapune obiectivul politic al Guvernului cu cel economic al societatilor comerciale private. “Este ceea ce a facut din pacate NN Pensii, cu efecte potentiale nedorite, de natura sa afecteze increderea in stabilitatea fondurilor si a pietei”, mai spune Misu Negritoiu.
In privinta implicarii ASF in aceasta dezbatere, presedintele institutiei spune ca Autoritatea ASF nu are competente la formularea sau discutarea publica a politicilor de pensii, inclusiv a pensiilor private. Totusi, potrivit legii de organizare, ASF trebuie sa fie consultata in toate cazurile cand sunt luate decizii politice pe domeniile pe care le supravegheaza.
“Atunci cand a fost consultata, ASF a sustinut permanent mentinerea cadrului juridic actual, dezvoltarea si intarirea fondurilor de pensii obligatorii si facultative administrate privat. Piata functioneaza foarte bine, livreaza randamente indestulatoare si poate contribui la sporirea contributiilor participantilor, de stat sau private”, se mai arata in opinia presedintelui ASF.
Mai mult, el sustine ca nu au existat recent niciun fel de consultari, dezbateri, initiative sau opinii, formale sau informale, cu privire la schimbarea de vreun fel a statutului legal al fondurilor de pensii, in general, sau al fondurilor din Pilonul II, administrate privat, in particular.
Cu toate acestea, Misu Negritoiu mentioneaza faptul ca Parlamentul are competenta, potrivit legii de organizare a ASF, sa efectueze investigatii cu privire la indeplinirea misiunii conducerii Autoritatii sub toate aspectele.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
