Al doilea val major de aderare la fondurile de pensii private obligatorii incepe la 1 mai 2012. Dupa aceasta data, militarii si politistii vor putea semna acte de aderare pentru a contribui la un fond de pensii private. Daca nu fac nicio alegere pana pe 21 iunie 2012, vor fi repartizati prin loterie.
Militarii si politistii in varsta de pana in 35 ani vor fi obligati de la 1 mai 2012 sa isi aleaga un fond de pensii private. Ei vor avea la dispozitie mai putin de 2 luni pentru a-si exprima o optiune, in caz contrar urmand a intra in repartizarea aleatorie, conform legislatiei actuale.
Mai putin de 2 luni pentru aderare
OUG nr. 98/2011 stabileste ca perioada de aderare se finalizeaza la 7 luni de la data intrarii in vigoare a ordonantei, respectiv la 22 noiembrie 2011, potrivit informatiilor furnizate de CSSPP. Prin urmare, persoanele trebuie sa opteze pentru un fond de pensii pana la 21 iunie 2012, termenul fiind mult mai scurt decat perioada de 4 luni prevazuta in mod normal.
Persoanele obligate sa adere sunt cadrele militare in activitate, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.
Aderarea la un fond de pensii private presupune semnarea unui singur act de aderare. Este interzisa semnarea mai multor acte de aderare, situatie care duce la anularea lor si la repartizarea persoanelor in cauza prin loterie.
Cum aleg fondul de pensii?
Paradoxal, persoanele care trebuie sa opteze pentru un fond de pensii nu se gasesc intr-o postura mult mai buna acum, decat in urma cu 5 ani, cand a inceput primul val de aderare. Atunci singurul element dupa care se puteau compara fondurile de pensii era doar reputatia grupului din care faceau parte sau reclama, mai mult sau mai putin inspirata.
Acum, fondurile de pensii au aproape 4 ani de activitate, dar alegerea unui fond nu este mai facila. Nu pentru ca fondurile ar fi imposibil de comparat, ci pentru ca diferentele dintre ele sunt foarte mici.
Principalele criterii pentru alegerea fondului de pensii sunt:
- rata de rentabilitate anualizata masoara performanta fondurilor pe ultimii 2 ani. Conform datelor oficiale, fondurile de pensii inregistreaza o rentabilitate cuprinsa intre 5,8% (fondul Vital) si 9,2% (AZT Viitorul Tau).
Rentabilitatea masoara insa doar performantele trecute si nu reprezinta nici garantie ca asa vor sta lucrurile si in viitor. De exemplu, in urma cu 1 an, ING Pensii era cel mai performant fond, cu o rentabilitate de peste 15%. In februarie 2012, randamentul a coborat la 6,9%, ajungand sub media pietei (7,6%).
Prin urmare, decizia nu trebuie luata exclusiv pe baza acestui criteriu, dar nici nu trebuie ignorat. Un fond care a generat, in permanenta, rezultate sub media pietei nu este cea mai buna alegere.
Analiza performantelor obtinute pe diverse perioade, precum si suma care ar fi fost acumulata la fiecare fond se poate realiza pe Conso, la sectiunea Comparatii fonduri de pensii.
- Comisioanele reprezinta un alt criteriu important: un nivel ridicat al comisioanelor face ca participantii sa acumuleze mai putini bani pentru pensie. Toate fondurile de pensii private practica insa aceleasi comisioane, astfel ca nu se poate face o distinctie intre fonduri dupa acest criteriu.
- Cel mai important criteriu dupa care participantii ar trebui sa se ghideze ar trebui sa fie strategie de investitii a fondului. In principiu, un fond de pensii cu grad de risc ridicat ar urma sa faca investitii mai riscante, care pot aduce in timp castiguri mai mari, dar si pierderi pe masuri. Pe de alta parte, un fond cu risc scazut va investi prudent, asigurand castiguri mici, dar sigure.
Din pacate, nici acest criteriu nu este de mare folos pentru departajarea fondurilor. Desi in prezent, functioneaza pe piata 8 fonduri de pensii cu risc moderat si unul cu risc ridicat, in realitate, toate fondurile de pensii au un profil de risc scazut.
Plasamentele in instrumente cu venit fix (depozite, tilturi de stat si obligatiuni) reprezinta intre 83% si 91% din investitiile fondurilor, conform ultimelor date disponibile. Ponderea foarte mare a acestor plasamente asigura un grad de risc scazut, dar si perspectiva unor performante pe masura.
Pe pietele mature, diferentierea este data de strategia de investitii in actiuni. Din pacate, ponderea acestor investitii este foarte mica pentru a avea un impact prea mare asupra performantelor viitoare ale fondurilor.
In plus, chiar si in acest domeniu care permite administratorilor sa isi puna la maxim in valoare abilitatile, fondurile autohtone au imprumutat aceeasi strategie de investitii. In urma unei analize Conso, aceleasi 10 actiuni formau nucleul protofoliului de actiuni la apoape toate fondurile.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
