Discutia privind mutarea contributiilor platite din salariu de la sistemul actual, partial la angajat si partial la angajator, integral pe seama salariatului readuce in atentie problema educatiei financiare, care ar preveni tentativele de inducere in eroare a opiniei publice prin modul in care sunt prezentate masurile economice.
Astfel, mult trambitata diminuare a contributiilor totale achitate catre buget pe suma primita in schimbul muncii depuse de la 39,25% la 35% este o gluma pentru orice elev de gimnaziu. Asta pentru ca 35% din eventualul nou salariu brut de referinta de 1.750 de lei minim pe economie ar inseamna 612 lei impozit. Comparativ cu 39,25% din actualul minim brut de referinta de 1.450 lei, care conduce la doar 569 lei impozit. Respectiv, statul ar percepe contributii pe salariul minim mai mari cu 43 de lei pe cap de salariat. Cum s-ar spune, daca taxezi mere cu 35% se poate sa iti iasa mai mult decat daca taxezi pere cu 39,25%.
Salariatul nu ar avea de pierdut, in acceptiunea oficiala, pentru ca impozitul pe venit de 16% s-ar reduce la doar 10% si, astfel, s-ar acoperi cei 43 de lei prin scaderea impozitului pe venit. Dar nimeni nu a suflat o vorba despre scaderea deducerii personale care este in prezent de 300 de lei sub un venit brut de 1.500 de lei, dar se reduce progresiv pana la zero (cu cresterea in consecinta a impozitului platit) pana la limita de 3.000 de lei.
Concret, daca la un brut de 1.450 de lei deducerea personala este de 300 de lei, la 1.750 de lei ea scade deja la 250 de lei, adica fosta valoare pastrata timp de noua ani dupa introducerea cotei unice de impozitare in 2005. Desigur, TOATE reasezarile de salariu brut vor duce la scaderea deducerilor (inclusiv pentru persoanele aflate in intretinere – oare ce legatura sa fie intre acestea si manevrele fiscale facute in contul salariatului?), respectiv la majorarea corespunzatoare a venitului incasat de salariat.
Dar cea mai hazlie consecinta a masurii propuse, aceea ce a majora salariul brut pentru a muta integral darile catre stat in seama angajatului (desi le va colecta tot angajatorul), este usurinta cu care va fi indeplinit pe sistemul mere egal pere programul de guvernare. Acesta prevede, cu niste bare rosii pe fond alb la pagina 12, ca salariul minim brut va creste la 1.750 de lei pana in 2020. Ori, prin manevra mentionata, vom ajunge sa facem “cincinalul” electoral de patru ani intr-un timp pe jumatate. Referitor la angajamentul de crestere cu 40% a salariului mediu brut (obiectiv, intamplator, identic cu cel din perioada 1975 – 1980) nici nu mai are rost sa spunem ca deja va fi atins in prima luna a lui 2018.
Cat despre asa-zisa majorare a viitoarelor pensii, urmare a comutarii intre merele mai mici si perele mai mari, pe baza de majorare a contributiilor in termeni absoluti, ea nu are cum sa functioneze la pilonul unu. Asta pentru ca ceea ce se va lua in calcul la stabilirea pensiei este punctajul relativ (care va ramane acelasi prin raportare la media pe tara) si nu nivelul contributiilor utilizate instant pentru plata pensiilor curente.
Una peste alta, poate ca nu ar fi cea mai ciudata idee de a impune pe calea Consiliului National al Audiovizualului ca, de cate ori se utilizeaza un procentaj (nu procent, care inseamna 1%, ci procentaj, derivat din “percentage”) sa se mentioneze obligatoriu si din ce anume. Asta pentru a nu se mai compara sistematic mere cu pere, pe considerentul ca sunt tot un fel de fructe care seamana oarecum intre ele.
Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
