Noul Guvern vine si cu alte reguli de guvernare, unele contrare vechilor promisiuni. Printre altele, s-a reluat tema desfiintarii Pilonul II de pensii, anuntata chiar in Parlament de noul ministru al Finantelor Publice, Ionut Misa. Ulterior, insa, acesta a retras declaratia.
Comunicatul prin care noul ministru a negat afirmatiile a venit dupa ce premierul, Mihai Tudose si presedintele PSD, Liviu Dragnea, au dezmintit informatia. Insa a fost suficient sa creeze tensiuni in mediul de business.
Pilonul II administreaza active de aproape 40 de miliarde lei, iar banii acumulati urmeaza sa fie returnati contribuabililor, iar acestia vor trebui sa aleaga intre Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat, a declarat Misa, initial.
Misa a mai spus ca fondurile de pe Pilonul II nu sunt suficient de performante
Acesta sustine ca masura nu reprezinta o nationalizare a pensiilor private.
“Banii se vor intoarce la toti cei care au cotizat, ei avand posibilitatea sa opteze pentru bugetul asigurarilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege daca banii lor vor fi administrati de stat sau privat. Nu am stabilit un calendar, intentionam spre sfarsitul anului”, a explicat Misa.
Potrivit acestuia, masura va fi luata in contextul in care beneficiile Pilonului II nu sunt atat de mari, iar comisionele incasate de fondurile din Pionul II sunt consistente.
“La nivelul Pilonului II de pensii astazi sunt acumulate 40 miliarde de lei. Din analiza pe care am facut-o impreuna cu colegii, pensia pe care ar primi-o astazi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe luna", a spus Misa.
La cateva ore, insa, ministrul Finantelor a retras afirmatiile, printr-un comunicat de presa. El a spus ca nu a declarat ca va sustine desfiintarea Pilonului ll, ci doar a raspuns unei intrebari care "probabil, a fost interpretata gresit". Totodata noul ministru a spus ca nici nu ar fi putut face o astfel de previziune si regreta "confuzia creata".
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active in valoare de aproximativ 36,1 miliarde de lei, la 31 mai 2017, in crestere cu 34,14% fata de nivelul de la 31 mai 2016, potrivit datelor Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). La acea vreme, in sistem sunt inrolati 6,904 milioane de participanti.
Impozit global pe venit si pe cifra de afaceri la firme
Pe de alta parte, noul program de guvernare depus in Parlament de Guvernul Tudose prevede schimbari majori de fiscalitate, printre cele mai importante fiind taxarea companiilor la cifra de afaceri, in loc de profit, impozitul global pentru persoanele fizice, cu cote de 0 si 10%, dar si o taxa de solidaritate pe care ar urma sa o plateasca, din 2018, cei cu venituri ridicate.
De asemenea, salariul minim urmeaza sa creasca la 2.000 lei anul viitor (fata de varianta anterioara de 1.510 lei) si sa ajunga la 3.000 de lei in 2020 (de la 1.750 de lei in vechiul program).
Pe de alta parte, programul nou de guvernare amana reducerea TVA de la 19% la 18% de la 1 ianuarie 2018 pentru 1 ianuarie 2019.
"Punctul de pensie va creste un urmatorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 - 1.100 de lei, la 1 aprilie 2019 - 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 - 1.400 lei si la 1 octombrie 2020 - 1.775 lei", arata documentul mentionat.
Reducerea TVA la 18% se amana
De asemenea, pensia minima urmeaza sa creasca la 650 lei de la 1 ianuarie 2018.
In acelasi timp, PSD renunta, in programul nou, la introducerea cotei 0% de TVA pentru locuinte, dar extinde cota de 5% si la alte categorii de locuinte.
Asadar, noul program de guvernare este, mai degraba, axat pe atragerea cat mai multor bani la buget si mai putin pe masuri de relaxare fiscala.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News