Reducerea sau oprirea contributiilor la Pilonul II (pensiile obligatorii administrate privat) va afecta in principal pensiile romanilor, dar va lasa si statul fara unul dintre cei mai buni aliati in cazul in care Romania ar trece din nou printr-un soc financiar similar celui din 2008.
Fondurile de pensii de la Pilonul II sunt printre cei mai importanti investitori in titlurile de stat si in actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti. Totodata, o intensificare in viitor a presiunii pe sistemul public de pensii, ca urmare a declinului demografic, va pune peste ani Romania in situatia de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a asigura romanilor o pensie decenta, solutiile fiind deloc atractive, din categoria majorarii taxelor sau a varstei de pensionare.
La mijlocul acestui an, fondurile de pensii aveau active de 36 miliarde de lei (7,8 miliarde euro), suma care creste lunar cu aproximativ 600 de milioane de lei. Peste 90% din acesti bani sunt investiti in Romania, in principal in titluri de stat si actiuni ale companiilor listate la bursa.
In septembrie 2008, cand la nivel global prabusirea bancii americane Lehman Brothers declansa o criza financiara care avea sa zdruncine lumea, fondurile de pensii Pilonul II functionau de numai cinci luni si reusisera sa acumuleze doar 500 de milioane de lei, o suma prea mica ca sa poata genera stabilitate pentru sistemul financiar-bancar din Romania.
Noua ani mai tarziu, Pilonul II este de peste 70 de ori mai mare. Sunt bani ai cetatenilor romani care asigura stabilitatea costurilor de imprumut ale statului si contribuie la dezvoltarea economiei prin investitiile pe care le fac in companiile listate pe bursa de la Bucuresti.
Din cele 36 miliarde de lei, aproximativ 7 miliarde de lei (in jur de 1,5 miliarde de euro) sunt profiturile obtinute in cei 9 ani de existenta a Pilonului II, pentru cei 6,9 milioane de romani care au contribuit. La nivelul lunii iunie, numarul de participanti era usor peste 4 milioane, diferenta fiind o consecinta a unor factori precum intrari si iesiri de pe piata muncii sau plecarea din tara a unor persoane care au contribuit in trecut.
Ca urmare a crizei economice si a scaderii demografice, cele mai multe state UE si-au reformat sistemul public de pensii. Astfel, 20 din cele 28 de state europene fie au crescut varsta de pensionare, fie perioada de cotizatie. Doar cateva tari din Europa Centrala si de Est au ales masuri care au afectat si Pilonul II de pensii. Astfel, Ungaria a nationalizat Pilonul II, in timp ce Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au transferat parte din cotizatii catre Pilonul I de pensii. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, aceste masuri nu numai ca nu rezolva problema deficitului bugetar, dar creeaza si alte probleme pe termen mediu si lung, cum ar fi pierderea unor surse stabile de finantare pe termen lung si cresterea gradului de dependenta fata de imprumuturile externe.
Sistemul public de pensii este finantat din contributiile populatiei active si subventiile de la bugetul de stat, in caz de deficit bugetar, cum este cazul Romaniei, sumele acumulate fiind platite pensionarilor actuali. In 2016, Romania a platit pensii de 58 de miliarde de lei, din care 21 de miliarde de lei au reprezentat subventii de la bugetul de stat, acoperind deficitul structural al Pilonului I de pensii. Scopul acestui sistem la nivel european este sa acopere cel putin nivelul minim de subzistenta.
Finantarea de la buget, prin diminuarea fondurilor pentru drumuri, sistemul medical sau alte cheltuieli, nu reprezinta o solutie la nesfarsit, intrucat statul imprumuta bani pentru a acoperi lipsa resurselor financiare. Cresterea datoriei publice, concomitent cu imbatranirea si declinul populatiei Romaniei, potrivit prognozelor pana la 15-16 milioane in 2050, va limita si mai mult posibilitatile statului de a acoperi golul de la pensiile de stat.
In acest context, o oprire sau chiar si o reducere a transferurilor la Pilonul II, de 5,1% in prezent, ar lasa viitorii pensionari cu resurse mai putine, iar statul cu decizii grele de luat, cum ar fi o majorare si mai accentuata a varstei de pensionare.
Potrivit estimarilor Forumului Economic Mondial, varsta de pensionare in tarile dezvoltate ar trebui sa urce la cel putin 70 de ani pentru a face fata cheltuielilor mai mari cu finantarea sistemului de pensii pe care le presupune, in mod paradoxal, chiar cresterea sperantei de viata. In Romania, fenomenul de imbatranire a populatiei este accentuat si de plecarea unui numar mare de persoane apte de munca in tarile mai bogate ale UE. Acestia contribuie la sistemul public de pensii in tarile in care se afla, in timp ce in Romania deficitul se adanceste.
Iata de ce statul ar trebui sa priveasca in ansamblu toate aceste implicatii de ordin financiar si demografic inainte de a decide sa modifice functionarea Pilonului 2, afectand nu doar sumele acumulate in conturile de pensii ale catorva milioane de romani, dar chiar si sursele sale de finantare si sursele de finantare a economiei in ansamblul sau, asa cum sunt fondurile private de pensii.
Diana Coroaba, Partener, Servicii Financiare, PwC Romania
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
