Fondurile de pensii private traiesc in realitate cu bani de la stat, pe care ii reintorc la buget cumparand masiv titluri de stat. Din acest motiv, fondurile au ajuns sa depinda excesiv de dobanzile platite de stat. Populatia este captiva in acest sistem si trebuie sa accepte randamente tot mai mici.
Sectorul de pensii private a fost creat pentru a inlocui falimentarul sistem al pensiilor de stat. Pornind de la principiul “statul este cel mai slab administrator”, schemele de pensii private au fost introduse pentru a gestiona mai eficient banii viitorilor pensionari. Piesa de rezistenta era Pilonul II, unde statul accepta ca o parte din veniturile sale sa ajunga in administrare privata.
Fondurile au ajuns dependente de stat
La 3 ani de la aparitia pensiilor private obligatorii, populatia constata insa, ca in esenta, situatia nu s-a schimbat prea mult. Aproape 70% din banii acumulati la fondurile de pensii private sunt plasati in titluri de stat, iar aceasta pondere s-a mentinut la astfel de niveluri inalte tot timpul.
Prin urmare, chiar si in sistemul privat de pensii, veniturile depind tot de stat si de capacitatea lui de a-si respecta obligatiile de plata. Numai ca pe traseul banilor s-au interpus si administratorii de fonduri, care sunt remunerati prin diverse comisioane.
In aceste conditii, populatia ajunge sa se intrebe de ce este fortata sa contribuie la un sistem de pensii, care este “privat” mai mult cu numele? Pe deasupra, trebuie sa accepte randamente tot mai mici, deoarece dobanzile la titlurile de stat au scazut puternic in ultimul an.
Debusee in proiectele publice
Din informatiile transmise de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), reiese ca situatia nu se va schimba prea curand.
“Atat timp cat nevoia de finantare a statului va fi ridicata, fondurile de pensii vor fi printre principalii investitori, alaturi de sectorul bancar”, a precizat Mircea Oancea, presedintele institutiei, in cadrul unei conferinte de presa.
Mai mult, Oancea a afirmat ca, in viziunea sa, fondurile de pensii ar trebui sa fie principalul furnizor de fonduri pentru acoperirea deficitelor si a proiectelor publice de investitii.
El ne-a oferit informatii si cu privire la viitoare politica investitionala a fondurilor de pensii private, dupa ce nevoia de bani a guvernului se va atenua. In acel moment, fondurile ar trebui sa se indrepte spre plasamente in economia reala, iar CSSPP le pregateste si intrumentele de care au nevoie: posibilitatea de a face plasamente in infrastructura si in parteneriate public-private.
Greu de crezut insa ca aceste plasamente vor putea ajuta randamentele fondurilor sa revina la valori mai inalte, in conditiile in care proiectele de infrastructura genereaza de regula venituri stabile, dar mici.
CSSPP uita statutul, cu gandul la cresterea economica
Iar pentru ca imaginea sa fie completa, seful CSSPP a afirmat ca institutia pe care o conduce si-a asumat un nou obiectiv: sustinerea cresterii economice.
Deocamdata, noul obiectiv este doar declarativ, deoarece statutul CSSPP nu a fost modificat. Conform acestuia, Comisia are un singur scop: “protejarea intereselor participantilor si ale beneficiarilor, prin asigurarea unei functionari eficiente a sistemului de pensii private si informarea asupra acestuia”.
Si principalul pericol cu care se confrunta acum participantii este scaderea randamentelor. Solutia clasica pentru aceasta problema este incurajarea investitiilor in actiuni. Fondurile autohtone aloca insa abia 10% din portofoliu in astfel de instrumente, fata de aproximativ 30% in tari, precum Polonia. Chiar si acolo, autoritatile sunt nemultumite de aceasta expunere, pe care o considera prea scazuta si intentioneaza sa forteze administratorii sa creasca gradual aceasta pondere pana la 60% in 2020.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
