Curtea Constitutionala a decis ca pensiile nu pot fi reduse cu 15%, pentru ca ar fi afectat principiul contributivitatii. Insa o parte din pensiile aflate in plata nu respecta tocmai acest principiu. Pensiile calculate inainte de anul 2000 nu au avut la baza intreaga viata activa, ci doar contributiile din 5 ani consecutivi din ultimii 10 lucrati.
Cheltuielile cu pensiile si asistenta sociala au ajuns sa reprezinte peste 45% din veniturile bugetului de stat. O asemenea situatie este imposibil de suportat de buget pe termen lung, astfel ca autoritatile sunt obligate sa gaseasca solutii pentru diminuarea poverii reprezentate de cheltuielile sociale exagerate.
Curtea Constitutionala
a decis, la finele lunii iunie, ca reducerea pensiilor cu un anumit procent, chiar si din motive care tin de securitatea nationala a tarii, nu corespunde prevederilor constitutionale si nu poate fi acceptata. Insa chiar argumentatia din decizia Curtii ofera solutii Guvernului pentru a opera o reducere, in unele cazuri semnificativa, a pensiilor aflate in plata in acest moment.
Decizia Curtii apara pensiile bazate pe contributivitate
Curtea Constitutionala constata ca “pensia, ca prestatie a sistemului public de pensii, intra sub incidenta principiului contributivitatii”. Curtea mai considera ca “dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual raportat la venitul realizat. Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa ii plateasca o pensie al carui cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii”. De asemenea, judecatorii Curtii mai afirma ca “Cuantumul pensiei, stabilit conform principiului contributivitatii, reprezinta un drept castigat (...)”.
Din pacate, insa, o buna parte din pensiile aflate in plata in acest moment au fost calculate inainte de anul 2000, cand legislatia prevedea calcularea pensiilor doar pe baza contributiilor platite in 5 ani consecutivi, la alegerea salariatului, din ultimii 10 lucrati.
Acest sistem a promovat o profunda inechitate sociala, care a condus si la dezechilibrarea bugetului asigurarilor sociale. Spre exemplu, sa luam cazul a doi salariati care, inainte de 1989, au platit 30 de ani aceleasi contributii de asigurari sociale. Insa dupa 1990, cei doi au avut evolutii profesionale diferite, unul ramanand functionar, iar altul ajungand director. Si mai presupunem ca directorul a platit in cei 5 ani in care a detinut aceasta functie o contributie de 3 ori mai mare decat functionarul.
Ce s-a intamplat cu pensiile celor doi? Atunci cand, spre finalul anilor ’90, cei doi au iesit la pensie, dupa 35 de ani de munca, directorul a ajuns sa aiba o pensie de 3 ori mai mare decat functionarul desi, daca s-ar fi tinut cont de intreaga perioada de cotizare si de principiul contributivitatii in intreaga viata activa, asa cum era corect, directorul ar fi trebuit sa aiba o pensie doar cu aproximativ 30% mai mare decat a functionarului.
Inechitatea trebuie corectata macar acum
Legea pensiilor adoptata in anul 2000 a prevazut recalcularea tuturor pensiilor. Insa, dintr-o tentatie populista, a existat in cuprinsul legii o prevedere care statua ca, acolo unde prin recalculare rezulta un cuantum al pensiei mai redus decat cel aflat in plata, sa se mentina pensia asa cum a fost calculata initial.
Asa s-a ajuns ca, in prezent, sa existe in Romania multe pensii care nu sunt calculate tinand cont de principiul contributivitatii. In aceasta categorie se includ atat pensiile calculate inainte de anul 2000, care nu sunt stabilite pe principiul contributivitatii, decat pentru 5 ani alesi de persoana in cauza, cat si de
pensiile “nesimtite”, prin care anumitor categorii profesionale – diplomatii, militarii, magistratii, parlamentarii, etc. li se stabileau pensiile doar in baza venitului inregistrat in ultima luna sau in ultimele cateva luni lucrate.
Guvernul a reusit sa obtina, pana la urma, in pofida opozitiei acerbe atat a privilegiatilor, cat si a unei parti a clasei politice, recalcularea pensiilor “nesimtite” si aducerea acestora la un nivel normal, stabilit pe baza contributiei de asigurari sociale platite pe parcursul vietii active. Cu exceptia magistratilor, care au fost exclusi in mod inexplicabil de la acelasi tratament, de o alta decizie a Curtii Constitutionale.
Urmatorul pas il reprezinta, in mod logic, anularea prevederii populiste din Legea nr. 19/2000, si plata tuturor pensiilor asa cum rezulta ele din aplicarea principiului contributivitatii, pe intreaga viata activa a indivizilor. Mai mult, daca in cazul pensiilor “nesimtite” este necesara recalcularea acestora, in cazul pensiilor stabilite inainte de anul 2000, recalcularea s-a facut la momentul respectiv. Asta inseamna ca nu trebuie decat sa se preia suma rezultata din aplicarea principiului contributivitatii, care deja exista calculata in dosarele tuturor pensionarilor.
Daca se va proceda asa, bugetul de stat va face o economie destul de importanta, care ar putea depasi anual cateva zeci bune de milioane de euro sau chiar mai mult. In acelasi timp, o problema care pare acum fara solutii de rezolvare – nivelul extrem de ridicat al prestatiilor sociale in cadrul bugetului public – isi gaseste o solutie nu doar valabila din punct de vedere economic, ci si justa si echitabila din punct de vedere al principiilor care guverneaza dreptul la pensie.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
