Dupa ce a atins noi maxime istorice in 2012, cursului euro/leu incheie anul intr-o nota de usoara apreciere. Pe termen scurt, analistii par sa fie de acord ca leul s-ar putea mentine aceasta tendinta. Pe termen lung insa, evolutia cursului este mai putin predictibila si pot aparea surprize.
Anul 2012 a adus ceva mai multa agitatie pe piata valutara decat era anticipat.
Estimarile analistilor din urma cu un an, indicau o relativa stagnare, sustinuta in special de vigilenta BNR. Prognozele nu au fost decat partial atinse.
In prima parte a anului, cursul a ramas in intervalul 4,3-4,4 euro. Luna iunie a adus depasirea pragului de 4,6 lei pentru un euro si atingerea de noi maxime istorice.
Noul interval, de 4,5-4,6 lei pentru un euro s-a mentinut pana spre finalul anului, in ciuda unor calcule care indicau interventii masive ale BNR in piata, destinate sustinerii leului.
Pe final de an, am asistat la o apreciere neasteptata a monedei nationale, pana spre pragul de 4,46 lei pentru un euro, pusa atat pe seama incheierii alegerilor cu o majoritate parlamentara clara, dar si pe o revenire a investitiilor straine directe.
Pe termen scurt, cursul mai poate scadea
Urmatoarele luni ar putea sa continue in aceeasi nota usor pozitiva pentru leu. Chiar daca nu se asteapta la reveniri spectaculoase ale monedei nationale, analistii sunt de acord ca exista o impresie general favorabila a investitorilor asupra Romaniei.
“Putem vedea leul castingand teren in continuare, pe fondul revenirii unei parti a sumelor de circa 1,5 miliarde euro ce insumeaza scaderile detinerilor investitorilor straini in titluri de stat locale din primele 9 luni ale lui 2012. Cu toate acestea, suntem precauti asupra unui scenariu de intarire semnificativa a leului”, au precizat analistii ING Bank.
ING nu si-a modificat prognoza pentru finalul anului si primul trimestru din 2013 si vede euro la 4,65 lei. Previziuni similare avanseaza si Raiffeisen Bank.
“Randamentele mari la titlurile de stat in conditiile unei lichiditati mari ar putea sustine in continuare apetitul investitorilor pentru aceste active. In acest context, nu eliminam posibilitatea ca nivelul cursului sa scada temporar sub 4,47 lei pentru un euro”, au precizat analistii Raiffeisen Bank.
Care sunt riscurile pe termen lung?
Asa cum experienta a arata si in anii anteriori, aceasta atitudine pozitiva a investitorilor ar putea sa se schimbe in orice clipa. Iar fundamentele economice ale Romaniei nu sunt in masura sa sustina o apreciere pe termen lung a monedei nationale.
ING Bank a majorat prognoza pentru finalul lui 2013, de la 4,55 lei pentru un euro la 4,75 lei pentru un euro.
“Pe termen lung raman niste semne de intrebare importante in ceea ce priveste economia. Este nevoie de intrari de capital de proportii pentru a sustine leul”, au precizat analistii ING Bank.
Conform acestora, in primele 9 luni din 2012 au existat iesiri de fonduri de 1,5 miliarde euro. Chiar daca acestea s-ar reintoarce, tot nu ar fi indeajuns pentru o miscare puternica pe piata.
In schimb, Raiffeisen Bank si-a mentinut neschimbata prognoza pentru jumatatea anului 2013 la 4,60 lei pentru un euro si pentru finalul anului viitor la 4,65 lei pentru un euro.
“Leul ar putea evolua in intervalul 4,4 – 4,7 in anul 2013, pe fondul unui mediu politic intern mai stabil decat in 2012, dar a unor plati importante ale BNR si ale Ministerului de Finante catre FMI. O depreciere brusca a leului va fi evitata si in viitor, deoarece inflatia se va situa in continuare peste tinta BNR, iar economia romaneasca va ramane sensibila la miscarile cursului de schimb”, au precizat economistii BCR.
Nu toate prognozele sunt pesimiste
Analistii BRD sunt mai optimisti. Estimarea lor atat pentru mijlocul anului viitor cat si pentru finalul anului este de 4,40 lei pentru un euro, ceea ce ar insemna o apreciere nominala a cursului de schimb.
Acestia considera leul inca subevaluat, astfel incat exista potential de apreciere. O scadere mai ampla a cursului este limita, in opinia analistilor BRD, de o serie de factori, precum: deteriorarea indicatorilor macroeconomici, puseurile inflationiste, reducerea finantarii externe a deficitului de cont curent si platile scadente in contul imprumuturilor de la FMI.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
