Initiativa autoritatilor de a forta reducerea preturilor la alimentele de baza are, pe langa o motivatie electorala, si una economica-preturile ridicate ale produselor alimentare incetinesc procesul de dezinflatie, mentinand ridicate si costurile de refinantare din economie.
A surprins in ultima vreme o initiativa venita din zona social democrata a coalitiei de guvernare prin care se dorea ieftinirea substantiala a produselor alimentare de baza, printr-un acord cu hipermarketurile pentru reducerea marjelor de profit sau, daca nu se ajunge la un astfel de acord, printr-o initiativa legislativa, dupa model francez.
De ce e nevoie de o astfel de masura? Inflatia anuntata in luna mai (crestere de 10% fata de mai 2022) arata ca preturile produselor alimentare se mentin foarte sus (+18.7% fata de mai 2022) in vreme ce produse nealimentare si-au temperat considerabil cresterea (+5,1%) iar serviciile sunt apropiate de media inflatiei (+11%).
Energia, care reprezenta altadata principala scuza a producatorilor pentru a-si majora preturile de vanzare, nu mai este acum o problema la fel de mare, dat fiind faptul ca avem combustibili in luna mai 2023 la 90% din pretul acestora din mai 2022, energia electrica are o scumpire de numai 3% fata de mai 2022, iar gazele una de 10%, foarte departe de perioada lor de glorie, cand cresterile erau de 3 cifre.
In schimb, daca aruncam un ochi la produsele alimentare, vedem o crestere anuala de 16% pentru produsele de morarit si panificatie, tot de 16% pentru paine, +25% pentru legume si conserve de legume (+25% cartofi), 18% pentru fructe si conserve de fructe, +15% pentru carne si conserve din carne, +20% pentru peste si conserve din peste, +24% pentru lapte si produse lactate, +29% la oua, +58% la zahar, etc.
De remarcat ca avem scumpiri consistente si din zonele unde au existat discutii privind importurile ieftine din Ucraina, de unde rezulta ca adaosurile comerciale au fost indecente pe anumite produse cu materie prima luata din tara vecina.
Per total, marfurile alimentare au o pondere de 32% in cosul inflatiei, cele nealimentare de 49%, iar serviciile de 18%.
De sunt scumpe alimentele daca energia s-a ieftinit?
O prima explicatie in acest caz ar fi ca avem un consum mai putin elastic decat in cazul marfurilor nealimentare.
Ne putem abtine sa cumparam des produse de uz casnic, dar nu ne putem abtine sa mancam zilnic, cel mult putem reduce portiile. Iar producatorii si comerciantii profita de aceasta realitate.
In al doilea rand, mentinerea preturilor ridicate poate fi si un efect al scaderii cererii. Chiar daca vand mai putin, producatorii stiu ca nu vor ramane cu marfurile in vitrina, pentru ca oamenii trebuie sa manance si atunci raspund cu o crestere de preturi la o reducere a cererii, ceea ce in cazul marfurilor nealimentare si serviciilor e mai greu de aplicat.
Alimente mai ieftine inseamna si dobanzi mai mici la credite
Dorinta autoritatilor de a determina o scadere a preturilor alimentelor de baza are la baza si un calcul economic-o inflatie in scadere inseamna si dobanzi mai mici la credite, iar in contextul in care economia incetineste ar fi de dorit ca presiunea pe rambursarea imprumuturilor mai vechi sa se atenueze.
Sa nu uitam cheltuielile cu serviciul datoriei statului, tot mai senibile la dobanzile de refinantare in conditiile in care datoria publica este in jur de 50% din PIB.
Din scaderea dobanzilor vor pierde si deponentii, care vor primi dobanzi mai mici, insa in contextul scaderii inflatiei nivelul randamentelor real-negative pentru produsele de economisire in lei achizitionate (titluri de stat, depozite bancare) s-ar putea diminua, daca rata inflatiei se va reduce mai mult decat vor scadea randamentele la produsele de economisire.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
