Penalizarea importurilor pentru a-ți reface producția internă vine cu victime colaterale: consumatorii și micile afaceri locale.
Anul a debutat în forță cu promisiunile administrației Trump că va implementa creșteri de tarife vamale cu țările unde deficitul comercial al SUA este cel mai mare sau cu cele din partea cărora administrația americană ar dori să obțină anumite concesii.
Și de aici a pornit baletul declarațiilor și al deciziilor impuse și retrase cu o viteză halucinantă. Am avut mai întâi amenințarea cu taxe vamale de 25% pentru bunurile din Canada și Mexic. Apoi promisiunea de amânare a lor cu o lună, timp în care Canada și Mexicul au promis că vor investi mai mult în securizarea frontierelor.
Luna a trecut, nu s-a întâmplat nimic, iar când piețele se pregăteau să respire ușurate, taxele vamale au fost crescute brusc. Și pentru China a venit o creștere de 10% inițial și apoi încă una de 10%, autoritățile chineze replicând, la rândul lor, cu taxe de 15% pe importurile de produse alimentare din SUA și amenințând cu o blocare a exporturilor de metale rare (poate și de asta obsesia administrației Trump de a încheia un acord cu Ucraina pentru exploatarea acestora, deși minele se află preponderent în zonele ocupate de Rusia).
Mai nou, Donald Trump a amenințat recent cu o nouă creștere a tarifelor cu Canada, cu 50%, pentru că statul Ontario taxase cu 25% exporturile de energie electrică către SUA. Ontario a renunțat, la fel și Trump, dar a revenit apoi și a impus o taxă vamală de 25% asupra importurilor de oțel și aluminiu, indiferent de țara de proveniență (grosul, însă, tot din Canada este importat).
Comisia Europeană a lansat, la rândul său, „contramăsuri rapide și proporționale” asupra importurilor americane, reimpunând măsuri de echilibrare din 2018 și 2020 și adăugând o nouă listă de bunuri industriale și agricole. Contramăsurile UE se vor aplica exporturilor americane de bunuri în valoare de până la 26 de miliarde de euro – echivalentul economic al tarifelor americane.
Pare evident că, în lipsa unor facilități de producție locale, orice creștere de tarif vamal lovește în consumatorii care vor găsi la raft produsele vizate (sau unele derivate) mai scumpe. Iar asta înseamnă inflație, scăderea cererii și recesiune la orizont.
Lumea aplaudă câtă vreme patriotismul economic nu-i afectează direct mărimea veniturilor, dar când fenomenul se face simțit, rata de aprobare a acestei politici scade.
Sunt voci care afirmă că războiul vamal este o modalitate ingenioasă prin care finanțele statului pot fi refăcute pe seama consumatorilor, care sunt păcăliți că asistă, de fapt, la reindustrializarea țării (în SUA nu există TVA, iar tarifele vamale crescute vin să compenseze acest neajuns cu venituri echivalente).
Noile vești de pe frontul taxelor vamale nu au picat bine piețelor din SUA și, cum marile burse ale lumii se corelează, în linii mari, cu piețele americane, nici investitorii de pe alte meridiane nu au fost prea fericiți. Este adevărat, însă, că bursele din SUA vin după o perioadă susținută de creștere de la finalul anului 2022, iar orice știre negativă poate fi folosită ca pretext pentru corecții.
În ultimele 5 zile de tranzacționare (până pe 11 martie), indicele Dow Jones se corectase cu 2,5%, iar în ultima lună pierduse 7%; S&P500 scăzuse cu 3,5%, respectiv 8%; iar Nasdaq, unde sunt incluse și marile companii de tehnologie, se corectase cu 4,6% în 5 zile și cu 11,2% în ultima lună, intrând, deci, în teritoriu de corecție (dacă scăderea trece de 20% vorbim de piața “bear”, de scădere).
Acțiunile NVIDIA, vedeta incontestabilă a ultimului an, afișează, de pildă, o pierdere lunară de 18%, dar dacă analizăm baza în urmă cu un an, rămâne totuși o creștere de 26%, iar dacă privim în urmă cu 5 ani, saltul este de 1.665%.
Tesla a pierdut 29% în ultima lună, dar pentru ultimul an profitul este de 29%, iar pentru ultimii 5 ani, de 445%.
Deci corecțiile care par mari pe termen scurt sunt încă deplin suportabile pentru cei care păstraseră acțiunile pe termen lung, ceea ce nu se poate spune despre deținătorii criptomonedei Trump care nu au vândut în prima zi de la lansare, când prețul urcase de la 8,5 dolari la 43 dolari, pentru a reveni acum la valori apropiate (10,3 dolari în prezent).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
