Ajustarea scadențelor pentru a planifica în mod avantajos încasarea dobânzilor, orientarea spre acțiuni care nu plătesc dividende și vânzarea acțiunilor după datele ex-dividend sunt câteva strategii de optimizare fiscală.
Pentru veniturile din dobânzi bancare primite anul trecut și pentru care va trebui să plătim impozite în 2025, lucrurile sunt simple: se cunoaște impozitul pe dobândă și plafoanele de venituri pentru plata CASS.
Impozitul pe dobândă, 10% din valoarea acesteia, se reține la sursă pentru depozitele bancare, deci nu va trebui să ne facem calcule în această privință. Cine a investit în titluri de stat nu trebuie să-și facă griji nici în ceea ce privește impozitul pe dobândă și nici CASS, deoarece câștigurile nu se impozitează în acest caz.
Ce se întâmplă cu cei care au încasat dobânzi de valori mai mari? Sunt trei plafoane valorice: 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară (valoarea care se ia în calcul este de 3.300 lei pentru acest indicator, aferentă anului 2024).
• Cine a încasat dobânzi cumulate mai mici de 19.800 lei în 2024 nu va plăti impozitul pe sănătate, presupunând că nu are venituri din alte surse precum dividende sau câștiguri pe piața de capital.
• Cine a încasat venituri din dobânzi mai mari de 19.800 lei, dar sub 39.600 lei, va plăti 1.980 lei pentru CASS.
• Cei din intervalul 39.600-79.200 lei vor plăti 3.960 lei, iar cei care depășesc venituri din dobânzi de 79.200 lei vor plăti 7.920 lei, indiferent cât de mult au trecut peste acest prag.
Momentul constituirii depozitului nu contează, ci doar momentul încasării dobânzii. Astfel, dacă ai constituit un depozit la termen în februarie 2024, iar scadența este în februarie 2025, calculele se vor face pentru anul viitor.
Cum vor sta lucrurile în 2026?
Cele trei plafoane se vor calcula cu un venit minim brut stabilit în ianuarie 2025, de 4.050 lei.
• Nu vor fi impozitate veniturile din dobânzi sub 24.300 lei (dacă nu se înregistrează venituri și din alte surse).
• CASS va fi de 2.430 lei pentru venituri între 24.300 lei și 48.600 lei, de 4.860 lei pentru venituri între 48.600 lei și 97.200 lei, și de 9.720 lei pentru tot ce depășește 97.200 lei.
Cel mai mare risc de suprataxare vine pentru cei care se află în apropierea celor trei praguri și care aleg să-și maximizeze dobânzile, preferând scadențele mai lungi de un an.
De exemplu, cineva care ar câștiga dobânzi sub 24.300 lei pe an și nu ar fi impozitat ar putea plăti un impozit de 4.860 lei în anul scadenței depozitului dacă ar alege un depozit pe doi ani cu dobândă mai mare. Dobânda se calculează pe toată suma încasată, iar dacă dublăm scadența, dobânda va fi mai mare de două ori în majoritatea cazurilor.
Sfatul potrivit pentru cei care se află în apropierea graniței dintre plafoanele de venituri pentru CASS este să-și calculeze foarte bine pașii și să nu aleagă scadențe mai lungi de un an, pentru a nu-și reduce semnificativ randamentul câștigurilor din dobânzi.
Cum procedăm cu acțiunile?
Dacă impozitul pe câștigul din dobânzi este de 10%, reținut la sursă, impozitul pe câștigul din vânzarea acțiunilor sau fondurilor mutuale este cuprins între 1% (deținere mai mare de un an) și 3% (deținere mai mică de un an), reținut de asemenea la sursă.
În același timp, impozitul pe dividende este de 8%. Este deci mai avantajos să nu încasezi dividende, ci să vinzi din când în când acțiuni. Companiile care nu plătesc dividende, ci folosesc profitul pentru a răscumpăra periodic o parte din acțiuni, fac o bună optimizare fiscală pentru acționari. Numărul acțiunilor scade, iar valoarea lor crește, un model folosit cu succes de Fondul Proprietatea în anii anteriori.
Chiar dacă nu este foarte mare, impozitul pe profit poate fi diminuat și el prin vânzarea acțiunilor după perioadele ex-dividend, când prețul se corectează cu valoarea dividendului. Astfel, impozitul de 1% sau 3% se aplică pe o valoare mai mică, reducând sau chiar eliminând diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
