Cu o inflatie ce ameninta sa sara de 7% la finalul acestui an (exista o banca importanta din Romania ce prognozeaza o inflatie de 7,3% in decembrie), Banca Nationala a decis pe 5 octombrie sa urce dobanda de politica monetara de la 1,25% (minimul istoric) la 1,5%.
Cresterile dobanzii operate de bancile centrale au darul de a tempera avansul inflatiei si deprecierea monedei nationale.
Cum leul a ramas relativ stabil in ultimul an, spre deosebire de preturile la energie, decizia BNR este tintita mai degraba spre acestea din urma, in incercarea de a da o mana de ajutor pentru cumintirea acestor preturi, chiar daca banca centrala nu poate controla direct cotatiile la gaze si energia electrica.
Cum influenteaza dobanzile facturile la utilitati
Recent autoritatile au decis sa compenseze cu 25% cresterea facturilor la energia electrica si gazele naturale in cazul in care cei vizati de masura se incadreaza in anumite limite de consum. Cu alte cuvinte, subventia vine cu conditia rationalizarii consumului.
Un efect asemanator se produce si prin ridicarea dobanzii de politica monetara. Cum multa lume are credite de nevoi personale, imobiliare sau carduri de credit, majorarea ratelor lunare echivaleaza cu rationalizarea altor cheltuieli, iar cele la energie au o pondere in crestere in ultima vreme.
Si iata cum decizia BNR se suprapune peste cea a Guvernului, determinand consumatorii sa isi ajusteze consumul, in acest fel ajungandu-se la reducerea preturilor din energie odata cu reducerea cererii.
Sigur, autoritatile au la dispozitie si alte masuri posibile in acest scop, cum ar fi plafonarea preturilor in paralel cu interzicerea exporturilor sau controale drastice la producatori, distribuitori si furnizori din partea ANRE pentru limitarea adaosurilor consistente, care sa grabeasca corectia preturilor in perioada urmatoare, dar cel mai facil de implementat sunt cele deja operate in acest moment.
Ce trebuie sa stie debitorii si investitorii?
Ne aflam la inceputul unui drum presarat cu mai mutle halte de majorare a dobanzii BNR, decizia din 5 octombrie fiind doar inceputul acestuia.
Cresterea preturilor la energie are si o componenta speculativa (vezi cresterea cotatiilor certificatelor de carbon) dar si una structurala (strategia UE de incurajare a energiei verzi si descurajare a energiilor poluante) si e greu de crezut ca vom scapa prea repede de preturile mari din energie.
De altfel, BNR nu este singura banca din regiune care decide sa isi modifice politica monetara-Ungaria, Cehia si de ieri, si Polonia, au inceput deja acest ciclu.
Faptul ca dobanzile se vor majora pe termen mediu implica niste corectii atat pe piata imobiliara, unde achizitiile se fac preponderent prin credit, iar o scumpire a creditului duce la micsorarea cererii solvabile, cat si pe piata de capital, unde dividendele incep sa isi piarda din atractivitate in comparatie cu dobanzile la termen.
Cu alte cuvinte, cei care urmaresc achizitii in aceste zone ar trebui sa astepte ajustari palpabile de preturi inainte de a le demara.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News