In mai putin de 6 luni moneda americana a pierdut 10 procente in fata euro, o miscare care coincide cu accelerarea dedolarizarii la nivel global.
La finalul lunii septembrie, euro coborase sub paritatea cu dolarul (pana la un raport euro/dolar de 0,96) si se parea ca declinul monedei europene va fi unul de durata.
Argumentele la nivel macro vizau problemele pe care lipsa gazului rusesc, mai ieftin, le va crea pe termen lung in Europa, efectele politicii verzi (scumpirea energiei prin inchiderea unor capacitati de productie mai mult sau mai putin poluante-in Germania au fost inchise si centralele nucleare), dezindustrializarea care se profila la orizont prin migrarea afacerilor energofage spre SUA.
Nu se mira deci nimeni ca euro se afla in declin fata de dolar si alte devize importante (francul elvetian).
Numai ca din acel moment declinul euro a fost stopat si, dupa o stationare pana in noiembrie in jurul paritatii cu dolarul, cotatiile monedei europene au inceput sa recupereze terenul pierdut iar acum raportul euro/dolar este de 1,10.
Este o crestere cu 10% in mai putin de 6 luni care are o forta prea mare pentru a fi considerata doar o revenire tehnica.
Ce s-a intamplat intre timp?
In spatiul euro a inceput o miscare de crestere mai accelerata a dobanzilor pentru contracararea inflatiei, fenomen in care SUA era mai avansata. Deci s-a redus diferentialul de dobanda euro-dolar, iar investitorii in bondurile europene au inceput sa fie compensati pentru pierderile suferite.
Dar dolarul nu se depreciaza numai fata de euro, ci si fata de yenul japonez-de la un raport 1 dolar =150 yeni in 20 octombrie avem acum 134 yeni pentru un dolar, deci o corectie tot cam de 10%. Iar de la un raport de 1 franc elvetian pentru 1 dolar la inceputul lunii noiembrie 2022 s-a ajuns la unul de 1,12 dolari la un franc.
Dolarul pierde in general teren si nu numai din cauza politicii monetare din spatiul euro, ci din conturarea unui fenomen mai greu de anticipat in urma cu un an-dedolarizarea.
La inceput a fost Rusia care a solicitat plata in ruble pentru gazul sau (si nu in dolari, ca inainte de invazia din Ucraina). Unele state europene au acceptat in final, altele nu.
Apoi au aparut o serie de acorduri bilaterale intre Rusia-China, China si tari arabe, Rusia si tari arabe si africane, etc.
Toate favorizau platile in monedele nationale sau in yuani. In plus, se vorbeste tot mai mult de o noua moneda BRICS ale carei baze vor fi puse la intalnirea grupului din vara. O moneda alternativa la dolar care va fi compusa dintr-un cos incluzand aurul si monedele tarilor participante.
Pana la urma, faptul ca multe marfuri nu se mai tranzactioneaza integral in dolari duce la scaderea cererii pentru moneda americana si obliga administratia SUA sa isi foloseasca mai prudent deficitele odata cu diminuarea capacitatii de refinantare.
Mai poate fi recomandat dolarul intr-un cos valutar?
Cu tendintele de depreciere consolidate deja, pe termen scurt si mediu, cotatia dolarului fata de principalele devize ar putea suferi noi corectii, astfel incat riscul valutar poate fi mai puternic decat sentimentul de siguranta pe care il ofera un portofoliu diversificat in mai multe devize, inclusiv dolarul.
Chiar daca dobanzile pe dolar sunt mai mari decat cele pentru euro, inclusiv pentru deponentii la termen din Romania, deprecierea dolarului fata de euro ar putea depasi acest diferential de dobanda.
Similar, plasamentele in actiuni denominate in dolari capata o componenta de risc suplimentar, prin posibila depreciere in continuare a dolarului.
Pe de alta parte, nu trebuie uitat ca deprecierea unei valute favorizeaza exporturile tarii respective, pentru ca marfurile devin, comparativ, mai ieftine. Asa ca, pe termen lung, dolarul american nu trebuie subestimat, in ciuda reasezarilor de putere si geopoliticii mondiale.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
