Preconizatele cresteri de preturi la utilitati vor avea un cuvant greu de spus in ceea ce priveste valorile inflatiei din lunile mai reci ale anului iar preturile la gaze vor reprezenta un adevarat factor de presiune.
In acest moment, in cosul inflatiei sunt luate in calcul in pondere de 4,6% energia electrica, 3% gazele naturale si 0,5% energia termica.
Scumpiri masive la facturile de gaze
Pentru cresterile de preturi la gaze, autoritatile iau in calcul in acest moment o schema de compensare a facturilor consumatorilor casnici cu maxim 33% pentru un consum total de pana la 1.000 mc in cele cinci luni (noiembrie-martie) din sezonul rece si plafonarea preturilor de furnizare (cu toate taxele si costurile incluse) la 370 lei/Mwh (din care pretul gazului nu va putea depasi 250 lei/Mwh). Simultan, este fixata o marja de profit a furnizorilor de pana la 5% din costurile de furnizare a gazelor.
Daca pretul de furnizare ar sari direct la 370 lei/Mwh astfel incat consumatorii casnici sa dea din buzunar diferenta de 67% (am luat in calcul compensarea promisa, desi multi dintre cei care locuiesc la case nu se vor incadra in plafonul extrem de redus propus), ar rezulta un pret final de 248 de lei.
Daca ne uitam in acest moment la comparatorul ANRE privind ofertele la gaze naturale, pentru un cllient din Bucuresti cu un consum de sub 280 Mwh anual, cea mai buna oferta din piata (E.ON Energie Romania cu produsul Duo Asist) vine cu un pret de furnizare de 288 lei/Mwh, la un pret al gazelor de 250 lei/MWh.
Presupunand ca modificarile la Ordonanta 118/2021 adoptate de comisiile reunite de Industrii si Servicii ale celor doua camere ale Parlamentului in 18 octombrie vor fi votate si in plenul Camerei Deputatilor, atunci aplicand o compensare de 33% asupra celei mai bune oferte din piata pentru Capitala, am ajunge la un pret de 192 lei/Mwh (este posibil insa ca pretul final sa fie totusi mai mic daca limitarea profitului furnizorilor la 5% se va reflecta in tarife anuland o parte din marjele practicate in prezent).
Cum in acest moment se plateste pe vechile facturi un pret de furnizare cuprins in general intre 120-140 lei/Mwh, ar rezulta in final o majorare cu 40-100% a platilor pentru lunile de iarna. Asta insa doar pentru cei se incadreaza in consumul pentru care se va aplica compensarea, celorlalti urmand sa li se tripleze facturile fata de ceea ce platesc in prezent în cel mai defavorabil scenariu. Ceea ce ar insemna un plus la inflatie de cel putin 1,5%, dar probabil chiar mai mult, in jur de 2%, data fiind ponderea gazelor naturale in cosul inflatiei.
Cum stau lucrurile la energia electrica
Amendamentele depuse vizeaza plafonarea pretului pentru populatie la 1 leu/Kwh si compensarea cu 0,29 lei/Kwh pentru un consum de maxim 1500 Kwh in intervalul noiembrie-martie (echivalent cu 300 Kwh pe luna), plus o abatere acceptata de maxim 10%.
Ar rezulta un pret de maxim 0,71 lei/Kwh (pentru cei care se incadreaza in consumul de 330 kwh pe luna, pentru care este valabila compensarea) in conditiile in care in Capitala se plateste in prezent in jur de 0,6 lei-0,68 lei/Kwh la principalii furnizori, deci un avans de maxim 15%.
Raportat la ponderea energiei electrice in inflatie, de 4,6%, contributia din aceasta directie ar echivala cu o crestere de preturi de maxim 0,7%, ceea ce probabil ar genera o medie a cresterii preturilor de 0,5%.
Tragand linie, numai din cresterea facturilor la energie si gaze inflatia ar primi un «bonus» de aproximativ 2,5%, presupunand ca si in restul tarii lucrurile stau asemanator.
Sa nu uitam insa ca majorarile de preturi la utilitati atrag alte scumpiri in lant, producatorii dorind sa transfere asupra cumparatorilor costurile mai mari astfel incat, in final, presiunile inflationiste vor fi mai mari, posibil spre un plus 3-3,5% la nivelul preturilor de consum.
Inflatia anualizata a depasit recent 6,3% in septembrie iar estimarile erau de peste 7% pentru finalul anului dar punand in ecuatie si contributiile facturilor la utilitati pentru decembrie ajungem la o crestere a preturilor in jur de 10%.
Ceea ce nu ar fi chiar usor de digerat la o dobanda de politica monetara de doar 1,5% in Romania in acest moment.
Ramane de vazut daca forma finala a legii trecuta si prin filtrul votului din Camera Deputatilor nu va tine mai mult cont de implicatiile preturilor mari la energie pentru economie, astfel incat sa se adopte o varianta mai indulcita pentru consumatori decat a iesit din comisii.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
