Inflatia pe noiembrie a surprins pe toata lumea, afisand o dinamica in scadere fata de octombrie in conditiile in care tot mai multi se plang de noile cresteri ale preturilor. Cum a fost posibil?
Institutul de Statistica a raportat pentru luna noiembrie o inflatie an la an de 7,8%. Cum in intervalul octombrie 2020-octombrie 2021 cresterea preturilor fusese de 7,9%, multi au fost surprinsi. Sa fie efectul majorarilor, timide de altfel, de dobanda din partea BNR?
Misterul a fost dezlegat repede privind mai atent pe comunicatul INSSE unde in dreptul energiei electrice si gazelor aparea un mic asterisc. Aflam astfel ca metodologia de calcul a tinut cazul acolo de schema de compensare stabilita de Guvern pentru sezonul rece.
Astfel, fata de octombrie 2021, energia electrica se ieftinea masiv, avand o valoare de 87,8 puncte raportat la valoarea conventionala de 100 a lunii anterioare (ieftinire de 12% deci) iar gazele naturale aveau o crestere de numai 2,2% fata de luna anterioara (in octombrie se scumpeau insa cu 21% fata de septembrie).
Sa amintim ca in octombrie, energia electrica avea o crestere de 23% fata de octombrie 2020 iar gazele naturale urcau cu 46% in vreme ce dupa noua raportare, avem o scumpire a electricitatii fata de noiembrie 2020 de numai 8%.
Cum ponderea electricitatii in cosul inflatiei este de 4,6%, cine taie avansul preturilor cu 15 puncte procentuale obtine o influenta asupra indicelui preturilor de consum de 0,6%. Si in acest fel avem explicatia reducerii dinamicii cresterii preturilor in noiembrie, de la 7,9% la 7,8%.
De ce este discutabila aceasta metodologie?
Desi romanii vor beneficia incepand din noiembrie de efectele schemelor de plafonare a preturilor, facturile care sa consfiinteasca acest fapt vor veni mai tarziu, in decembrie (unele in ianuarie).
Astfel incat scaderea anticipata a preturilor este neconforma cu realitatea...facturilor la zi. Apoi, nu toata lumea beneficiaza de efectele acestor compensari, ci numai anumite categorii de consumatori.
Nu in ultimul rand, metodologia luata in calcul de INSSE distorsioneaza suplimentar perceptia ponderilor cheltuielilor cu utilitatile in conditiile in care ponderea gazelor si energiei electrice in cosul inflatiei se stabileste cu un decalaj de cateva luni bune fata de prezent, in urma unor anchete privind obiceiurile de consum care se fac periodic. Cu alte cuvinte, pe gaze si energie electrica se cheltuie in prezent mai mult de 4,6%, respectiv 3% din totalul cheltuielilor monitorizate.
La ce bun sa ne grabim deci sa scadem contributia gazelor si energiei electrice la inflatie daca peste jumatate de an, cand nu vor mai functiona nici scheme de compensare, iar anchetele Statristicii vor masura exact cat de mari sunt cheltuielile cu utilitatile, aceste ponderi vor creste substantial?
Sigur, statul are momentan un avantaj din reducerea scriptica a inflatiei din noiembrie, dobanzile la care se imprumuta acesta din piata interna reflectand evolutia inflatiei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
