Mentinerea dobanzilor la titlurile de stat peste oferta bancilor la depozitele la termen si avantajele fiscale aferente au facut ca populatia sa detina 10% din datoria publica emisa in acest an.
Datoria publica plasata spre populatie insumeaza in acest moment 42 miliarde lei (aproximativ 8,5 miliarde euro), din care jumatate sunt plasate in titluri Fidelis si cealalta jumatate in titluri Tezaur,
afirmau la inceputul lunii iulie reprezentantii ministerului de Finante la conferinta prilejuita de listarea la bursa a ultimelor emisiuni Fidelis.
In plus, din cele 140 de miliarde lei atrase in acest an de stat, inclusiv sume in valuta, populatia a contribuit cu 14 miliarde, deci 10% din necesarul de finantare a statului a ajuns sa fie acoperit de persoanele fizice. Iar tinta autoritatilor este ca acest reper sa urce la 20%.
Populatia a avut din nou acces la titlurile de stat din vara lui 2018, dupa o pauza de cativa ani, odata cu relansarea programului Tezaur (titluri de stat in lei ce pot fi achizionate prin Trezorerii si Posta), iar din 2020 s-a lansat si programul Fidelis, cu titluri de stat in lei si euro, listate la bursa.
Investitia persoanelor fizice in aceste instrumente a prins insa tractiune in ultimii 2 ani, de cand dobanzile oferite au inceput sa fie mai tentante decat cele ale depozitelor la termen (vorbim de dobanda neta, cea a titlurilor de stat nu se impoziteaza).
Statul a lansat si titlurile in euro, iar fiscalitatea a fost inasprita pentru castigurile din dobanzi (se poate plati chiar CASS pe dobanzi, daca dobanzile primite plus celelalte castiguri extrasalariale depasesc 6 salarii minime brute pe tara intr-un an fiscal).
Avantajele fiscale, plus ultima gaselnita in domeniu, dobanzile majorate cu 1% pentru titlurile de stat in lei cu scadenta la un an pentru donatorii de sange, au facut ca sume importante sa parareasca bancile pentru a fi parcate in titluri de stat.
De ce platesc bancile dobanzi nete mai mici decat la titlurile de stat?
Pentru ca in ultima perioada piata interbancara este inundata de lichiditate, facilitatea de depozit a BNR atragand zilnic intre 40 si 60 miliarde lei in prima jumatate a anului.
Iar cum bancile au putut plasa bani la BNR cu o dobanda de 6% (recent a fost redusa la 5,75% dupa taierea dobanzii de politica monetara) si scadenta la o zi, de ce sa ofere populatiei si companiilor dobanzi mai mari pe scadente mai lungi?
Incet-incet dobanzile la termen au scazut constant astfel incat numarul bancilor care sa ofere un castig net mai mare decat oferta statului (6% la un an, atat pentru Fidelis cat si pentru Tezaur) se apropie de zero-cu exceptia TBI Bank nicio banca nu ofera o dobanda neta de minim 6% la un an.
Cum expunerea bancilor pe titlurile de stat era oricum apreciabila, iar parametri macroeconomici se deterioreaza lent, dar sigur (deficit bugetar, deficit de cont curent), autoritatile incearca sa mute o parte din datoria publica pe umerii populatiei, in speranta ca vor avea o solutie de avarie in cazul in care ar urma o degradare din partea agentiilor de rating candva in viitor sau ar aparea o criza externa care sa scumpeasca refinantarile peste noapte.
Ramane de vazut daca romanii vor fi la fel de rabdatori precum japonezii (au continuat sa cumpere datorie publica chiar si cu dobanzi apropiate de zero) daca randamentele se reduc in continuare, ultima ajustare a dobanzii BNR indicand o schimbare a filosofiei monetare a Bancii Centrale.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
