Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.
Simultan, a scazut si dobanda la care bancile isi pot plasa resursele la BNR, de la 1% la 0,75%, ceea ce reprezinta un impuls suplimentar pentru creditare, si dobanda la creditul lombard de la 2% la 1,75%, ceea ce reprezinta o bariera naturala in calea limitarii dobanzilor pe piata interbancara (de ce sa te imprumuti mai scump de la alte banci cand poti lua bani de la BNR cu 1,75%?).
Ratele amanate vin din urma
Faptul ca, oarecum surprinzator, Banca Nationala a decis sa taie din dobanda de politica monetara acum si nu la primavara cum se astepta piata si sa afirme in plus ca ar fi luat in calcul chiar o deplasare a acesteia in zona de 1% daca nu ar fi existat influentele inflationiste de dupa liberalizarea preturilor la energia electrica, denota ca impactul reluarii ratelor bancare in acest an, dupa o perioada de suspendare in 2020, nu va fi deloc neglijabil.
Aproape 42 miliarde lei reprezinta valoarea ratelor amanate in 2020 de catre debitorii persoane fizice si companii (564.000 de amanari la plata ratelor, aproape 15% din totalul finantarilor) si sa nu uitam ca alte 30 miliarde lei reprezinta amanari la plata taxelor catre stat. Una peste alta pentru aproape 15 miliarde euro, bani care n-au mai ajuns la stat si banci, ar trebui sa inceapa restituirea in acest an iar procesul nu e deloc facil pentru ca asta implica si costuri suplimentare.
Cum am aratat intr-un alt articol recent pe Conso, suspendarea ratelor la credite poate creste valoarea acestora cu 4-10% in functie de tipul de credit (mai mult la creditele ipotecare) si de momentul in care se solicita amanarea raportat la scadenta initiala a creditului (daca imprumutul e la inceput de drum o amanare creste valoarea ratelor mai mult decat in cazul in care cererea in acest sens ar veni mai aproape de scadenta sa din cauza faptului ca dobanda se plateste la sold, iar soldul este mai mare la inceputul creditului).
Si, chiar si fara costuri suplimentare, sa nu uitam ca multi debitori se confrunta acum cu probleme financiare in zone sensibile din economie unde scaderea cererii a pus multe afaceri in pragul falimentului (turism, hoteluri, restaurante, inchirieri de birouri, etc) iar in aceste conditii reluarea platilor nu va fi o incercare usoara.
Cat ajutor pot da Robor si IRCC
Reducerea dobanzii de politica monetara vrea sa impuna o reducere a dobanzilor din piata interbancara avand in vedere referinta Robor care este luata in calcul de banci cand calculeaza dobanzile la credite (chiar daca pentru creditele de retail mai noi de luna mai 2019 IRCC a luat locul Robor si acest indice tine cont de tranzactiile din piata interbancara).
Din pacate nu doar Roborul este luat in calcul pentru dobanda, ci si marjele bancilor iar fara o reducere corespunzatoare a marjelor practicate reducerea Robor nu se va simti prea mult in rate. La o marja de 2% aplicata peste valoarea indicelui de referinta, o scadere a acestuia de la 2% la 1,8% cum s-a intamplat de la inceputul anului cu Robor la 3 luni, echivaleaza cu o scadere a dobanzii cu 5% ceea ce nu este deloc neglijabil pentru un detinator de credit ipotecar garantat de stat (acolo sunt cele mai mici marje percepute de banci).
Daca insa marja bancii era de 8% pentru indicatorul de referinta cum se intampla des in cazul creditelor de nevoi personale, o scadere a indicelui de referinta cu 10% nu aduce decat o reducere a ratei la credit cu 2% ceea ce nu reprezinta un ajutor prea mare.
Iar bancile nu pot fi determinate sa isi reduca marjele pe viitor decat in situatia in care ar urma un boom economic, daca ar urma sa castige deci mai mult pe volume. Dar cata vreme efectele pandemiei se vor resimti luni bune, apetitul pentru creditare nu are cum sa creasca repede si nici marjele bancilor sa fie reduse prea curand, astfel incat nici noile imprumuturi nu se vor ieftini semnificativ.
Din acest motiv, reducerea dobanzii de politica monetara nu are doar parti bune, semnaleaza problemele care se acumuleaza in economie si ale caror efecte le vom resimti cu totii in perioada urmatoare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
