Un proiect de lege depus la Senat de doi parlamentari incearca sa ia de la ANPC protectia consumatorilor de servicii financiare, cu cateva exceptii, mutand responsabilitatile la BNR.
Ar fi practic o revenire la situatia existenta inainte de criza financiara din 2008, cand BNR se ocupa si de aspectul protectiei consumatorilor.
In anii care au urmat, voci din zona bancara sau a Bancii Centrale au mai sugerat posibilitatea ca BNR sa preia partial sarcinile ANPC privind protectia consumatorilor de servicii financiar-bancare.
Insa primul pas concret a fost facut la finalul anului 2022, cand Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a transmis o scrisoare conducerii Senatului in contextul unui aviz negativ oferit de BNR la un proiect de lege, in care preciza ca la nivelul BNR a fost elaborat un set de propuneri pentru ca protectia consumatorilor de servicii financiare sa fie readusa sub autoritatea Bancii Centrale.
Cum BNR nu are drept de initiativa legislativa, ramanea sa vedem daca si cand unul sau mai multi parlamentari si-ar asuma respectivele propuneri sub forma unui proiect legislativ.
Acest fapt pare sa se fi produs de curand, cand doi deputati din grupul Minoritatilor Nationale au depus un astfel de proiect la Senat.
Ce prevede noul proiect de lege
In expunerea de motive, cei doi initiatori (Iulius Marian Firczak si Bogdan Alin Stoica) pomenesc de “tendinta continua de crestere a nivelului si complexitatii reglementarilor si cerintelor, in special a celor armonizate la nivelul Uniunii Europene, in materie de protectie a consumatorilor de produse si servicii fmanciar-bancare, aspect ce necesita cunostinte de specialitate si capacitate operationala adecvata” subliniind totodata ca „exercitarea unor atributii in domeniul protectiei consumatorilor de catre banca centrala este complementara supravegherii prudentiale realizate in prezent in BNR si se circumscrie obiectivelor bancii centrale de asigurare a stabilitatii financiare”.
Potrivit proiectului de lege, BNR ar urma sa se ocupe de institutiile de credit, institutiile de plata si furnizorii specializati in servicii de informare cu privire la conturi, institutiile emitente de moneda electronica, institutiile financiare nebancare, sucursalele din Romania ale entitatillor prevazute mai sus.
Nu vor intra insa in domeniul de competenta al BNR intermediarii de credite, recuperatorii de creante si furnizorii de servicii postale giro care presteaza servicii de plata, aceste categorii urmand sa ramana in competenta ANPC. De asemenea, BNR nu va prelua atributiile ANPC legate de aplicarea legislatiei privind falimentul persoanei fizice, in viziunea initiatorilor proiectului legislativ.
Autorii proiectului mai subliniaza ca la nivel european, dintr-un numar de 27 de banci centrale, 18 banci centrale au ca obiectiv supravegherea prudentiala iar, dintre acestea, 10 banci centrale au inclusiv atributii referitoare la protectia consumatorului (Banca Nationala a Croatiei, Banca Republicii Cehe, Banea Italiei, Banca Centrala a Irlandei, Banca Centrala a Lituaniei, Banca Spaniei, Banca Portugaliei, Banca Slovaciei, Banca Sloveniei si Banca Ungariei). In aceste cazuri este de mentionat existenta unei separatii clare intre supravegherea prudentiala si protectia consumatorului.
Ce spun partile implicate
Reprezentantii ANPC arata ca astfel de proiecte legislative sunt expresia fermitatii cu care au actionat anterior, fermitate tradusa intr-un numar de procese castigate in justitie si in existenta unor sume importante recuperate pentru consumatori, mod de actiune care n-ar fi tocmai pe planul industriei financiare.
„Astfel de initiative nu sunt o noutate. De ce apar acum? Poate pentru ca in acest moment ne confruntam cu nefunctionalitatea unor organisme de solutionare alternativa a litigiilor din mediul bancar si o serie de persoane trebuiau recuperate. Noi suntem convinsi insa ca ne-a facut treaba bine si dovada este ca in procesele mari in care autoritatea a fost implicata am avut castig de cauza in fata unor actori ai sistemului bancar. Poate ca unii si-au pus probleme daca nu cumva am fost prea duri in recuperarea a „doar” 25 de milioane de euro pentru „doar” 9.000 de consumatori. Poate ca unii fac presiuni pentru abordarea cu mai mult tact a acestor chestiuni, considerand ca noi am fost prea fermi”, spune pentru Conso.ro Horia Constantinescu, presedintele ANPC.
Reprezentantii Bancii Centrale subliniaza ca exista o tendinta mai larga la nivel european ce implica preluarea atributiilor de protectie a consumatorilor in sarcina bancilor centrale si recunosc ca au colaborat cu initiatorii proiectului, dar inverseaza cumva cronologia demersurilor legate de ultimul proiect de lege, aratand ca BNR a fost intrebata daca poate prelua aceste atributii, desi initiativa pare sa-i fi apartinut totusi, daca ne referim la scrisoarea trimisa conducerii Senatului de Guvernator in 2022.
„BNR a fost intrebata daca poate sa si asume aceste servicii de protectia consumatorilor si am fost consultati in legatura cu proiectul de lege. Am considerat ca avem cunostinte suficiente pentru a putea avea un asemenea serviciu chiar daca in mod traditional o banca centrala nu are asemenea atributii. Recent, insa, exista o tendinta ca bancile centrale sa se implice in activitatea de protectia consumatorilor. Trebuie subliniat ca in acest moment BNR nu are asemenea atributii si atunci toate aceste comentarii legate de anumite abordari ale BNR care ar fi ”in favoarea bancilor” sunt cel putin nejustificate, daca nu deplasate. Repet, din punct de vedere legal BNR nu are in acest moment asemenea atributii. Daca Parlamentul va considera potrivit ca BNR sa aiba, desigur Banca Nationala va prelua aceste atributii si isi va dimensiona, in functie de atributii, directia de specialitate necesara. Experienta dobandita in CSALB a fost utila si va fi cu siguranta utilizata. In plus, exista evident o mai buna cunoastere a sistemului bancar si a practicilor bancare pentru o protectie a consumatorilor mai proactiva, o preintampinare a chestiunilor posibil controversate bazate si pe autoritatea institutionala a BNR”, subliniaza intr-un raspuns pentru Conso.ro Dan Suciu, purtatorul de cuvant al Bancii Centrale.
Desi l-am contactat pentru un punct de vedere si pe Iulius Marian Firczak, unul dintre cei doi initiatori, acesta nu a putut raspunde in timp util intrebarilor noastre, cu toate ca i-am transmis si o varianta scrisa a acestora.
CSALB, locul de unde lipsesc de multi ani reprezentantii consumatorilor
Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) este un organism in care BNR a avut inca de la inceputul constituirii sale, acum mai bine de 8 ani, si are si acum acelasi reprezentant (actualul presedinte al Colegiului de Coordonare, dr. Alexandru Paunescu, totodata seful directiei juridice din BNR).
Asociatiile de consumatori nu mai au reprezentant in Colegiul de Coordonare din 2016, ceea ce a determinat Ministerul Economiei sa nu recunoasca CSALB ca entitate de solutionare alternativa a litigiilor.
CSALB a contestat decizia, insa a pierdut la finalul anului 2022, in prima instanta, un proces la Curtea de Apel impotriva Ministerului Economiei, ale carui atributii in acest sens au fost preluate intre timp de Ministerul Energiei (cu ANPC ca intervenient) prin care solicita sa fie recunoscut ca organism de solutionare alternativa a litigiilor si sa fie inscris pe lista entitatilor SAL si, totodata, cerea anularea deciziei administrative care o priva de acest statut (decizia 2377/DA/31.05.2018).
Dupa pierderea procesului de catre CSALB, avand in vedere ca instanta de judecata a respins recunoasterea CSALB ca entitate de solutionare alternativa a litigiilor, conducerea ANPC a decis sa isi retraga la randul ei reprezentantul din Colegiul de coordonare al CSALB, iar in acest moment acesta este compus doardin 3 membri, in loc de cei 5 prevazuti de OUG 38/2015, ceea ce ii afecteaza functionalitatea, asa cum mentiona si presedintele ANPC..
Surprinde, in acest context, mentionarea CSALB ca entitate de solutionare alternativa a litigiilor in proiectul de lege, in contextul in care autoritatile statului si justitia (in prima instanta) nu-i recunosc acest statut.
Mai mult, faptul ca entitatea in conducerea careia BNR are o influenta considerabila, a continuat sa functioneze atat de multi ani fara un reprezentant al asociatiilor de consumatori reprezinta un semnal destul de relevant in privinta importantei pe care institutia o acorda acestora.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
