Cresterea preturilor in ultimele 12 luni a depasit 6% in vreme ce dobanzile la depozite par batute in cuie, iar titlurile de stat la un an ofera in prezent o pierdere de 2,8% in termeni reali, cu tendinte de crestere in lunile viitoare.
Institutul National de Statistica a anuntat marti inflatia la nivelul lunii septembrie iar vestea proasta este ca aceasta a ajuns la 6,3% raportat la septembrie 2020.
Fata de august, cand inflatia anuala era de 5,3%, avem un salt de un punct procentual, foarte mare pentru o singura luna. De unde vine aceasta inflatie? Din pacate, nu doar din combustibili, energie electrica si gaze, chiar daca acestea au salturi de 16%, 24% si 20% fata de nivelurile de pret din urma cu un an.
Ponderea combustibililor in cosul inflatiei este insa de 8,7% iar cea a energiei electrice, gazelor si incalzirii centrale de 8,2%, ceea ce face sa avem o contributie cumulata din aceste surse de 3,2 puncte procentuale din cresterea preturilor, cam jumatate din inflatia raportata.
Restul pot fi contabilizate in buna parte ca o contributie a cresterii preturilor la energie si combustibili in celelalte preturi de consum, o evolutie care va continua si lunile urmatoare.
Unde se plaseaza bonificatiile pentru economisire
In vara lui 2018, cand se relansau titlurile de stat pentru populatie, dobanda oferita era de 5% pentru titlurile cu maturitate de 5 ani. Inflatia in 2018 urma sa fie de 4,6%, deci exista un mic bonus raportat la inflatie, care se va mari in anii urmatori cand inflatia a fost de 3,8% (2019) si 2,6% (2020). Acum lucrurile s-au schimbat radical iar statul ofera randamente real-negative pe toate scadentele programului Tezaur.
Astfel, la un an dobanda este de 3,5%, la 3 ani de 4% iar la 5 ani de 4,4%. Este cel mai mare ecart fata de inflatie din ultimii ani, de aceasta data in defavoarea celor care economisesc.
Daca cresterea preturilor va ajunge la 7% pe final de an, cum de altfel estimeaza una dintre cele mai importante banci din Romania, atunci dobanzile de la titlurile de stat pe un an vor reprezenta doar jumatate din avansul preturilor de consum, o pedeapsa aspra pentru cei care economisesc disciplinat.
Daca ne mutam in zona depozitelor la termen, o singura banca ofera o dobanda usor peste dobanda titlurilor de stat pentru populatie la 12 luni (TBI Bank cu 3,6%), dar sa nu uitam ca in aceste cazuri dobanda se impoziteaza cu 10% astfel incat randamentul final scade.
Majoritatea bancilor mari (cu exceptia CEC Bank, care plateste 3,5% pe an) se plaseaza insa in intervalul 1%-1,6% nefiind inca interesate sa atraga economiile populatiei.
Majorarea inflatiei a determinat recent BNR sa scumpeasca costul creditului majorand dobanda de politica monetara la 1,5% (de la 1,25%) si este de asteptat sa urmeze miscari similare in perioada urmatoare dat fiind faptul ca dobanda BNR este inca mult sub inflatia anualizata, iar leul ar putea fi supus unor presiuni de depreciere din cauza diferentei mari dintre inflatia locala si cea din zona euro.
Cum se descurca activele in inflatie
O inflatie mai mare echivaleaza cu reducerea puterii de cumparare pentru consumatori, parte din cauza incapacitatii angajatorilor de a le acoperi prin majorari de salarii cresterea preturilor, parte din cauza majorarii ratelor la imprumuturi.
Iar reducerea puterii de cumparare inseamna o cerere mai redusa in economie si profituri corporative mai mici, cu exceptia domeniiilor favorizate in aceasta perioada (producatorii de energie). Astfel incat bursele au, in cel mai fericit caz, o evolutie laterala in perioadele cu inflatie crescuta.
In mod traditional, metalele pretioase supraperformeaza, iar pretul obligatiunilor listate cu ani in urma, cand dobanzile erau mai mici, se corecteaza pentru a-si ajusta randamentul la inflatie. Cei mai castigati vor fi cei care investesc in obligatiuni lansate pe finalul ciclului inflationist si care se vor bucura de dobanzi mai mari dar si de preturi in crestere ale titlurilor cand inflatia va reintra pe scadere.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
