Inasprirea agresiva a politicii monetare in SUA si in zona euro s-a reflectat si in cotatiile dolarului sau euro fata yen in ultimii doi ani, Japonia ramanand in zona dobanzilor negative.
Daca ne raportam la octombrie 2021, dolarul a crescut cu 31% fata de yen iar euro s-a apreciat cu 20% de moneda japoneza.
Aprecieri de doua cifre ale caror cauze trebuie cautate in zona politici monetare ale celor 3 state.
Fata de Banca Japoniei care pastreaza dobanda de politica monetara in zona negativa (-0,1%), in SUA si Europa cresterea dobanzilor din zona minimului istoric a inceput mai viguros din vara anul trecut iar in prezent avem in spatiul euro o dobanda de refinantare de 4,5% si una la facilitatea de depozit de 4% iar in SUA Fed a fixat dobanda de politica monetara in intervalul 5,25%-5,5%.
Cum banii investitorilor se muta in cautarea randamentelor mai bune (de pilda, dobanda la bondurile americane pe 10 ani este acum in jurul a 4,8% in vreme ce la cele japoneze este de 0,85%), am avut o iesire constanta a lichiditatii din piata japoneza spre cea americana in ultimul an fapt ce s-a reflectat si in cotatiile valutare.
Inflatia in Japonia a fost de 2,8% in septembrie, raportata la o valoare de 4,3% in zona euro sau 3,7% in septembrie (CPI), cu alte cuvinte, diferenta dintre ritmul de crestere al preturilor si dobanzile de politica monetara in cele 3 zone geografice este semnificativa si explica in buna masura deprecierea valutei japoneze.
Cum datoria publica in Japonia raportata la PIB depaseste 260% (aproximativ 120% in SUA) iar aceasta este in cea mai mare parte in moneda nationala, inasprirea politicii monetare este greu de acceptat din cauza cresterii costurilor cu serviciul datoriei publice.
In mod paradoxal, una dintre cele mai indatorate tari din lume este si cea mai mare detinatoare de datorie publica din SUA, Japonia avand peste 1 trilion de dolari in bonduri ale Guvernului SUA, depasind China, urmatoarea clasata, ce are “doar” 800 miliarde dolari in titluri ale Trezoreriei SUA.
Cat se ofera la imprumutul Guvernului pe un an in diferite state
Romanii au prin gustul titlurilor de stat in lei si euro iar ultimele randamente la cea mai recenta emisiune Fidelis au fost de 6,25% pentru titlurile in lei cu scadenta la un an si de 3,90% pentru titlurile in euro cu scadenta la un an.
Sa raportam aceste randamente la cotatiile bondurilor guvernamentale la un an pe mai multe piete importante.
In SUA, bondurile Trezoteriei la un an au un randament de 5,4%, bondurile Germaniei ofera un randament de 3,4%, cele franceze de 3,5%, iar cele italiene de 3,8%.
In Marea Britanie randamentul este de 4,9%, in Australia de 4,5%, in India de 7,1% in vreme ce in Japonia cine imprumuta Guvernul primeste la scadenta mai putini bani inapoi (dobanda este negativa, minus 0,04%).
De regula, dobanzile pe termen mai lung sunt sub cele pe termen scurt pentru ca se mizeaza pe o scadere a inflatiei (de pilda in SUA dobanda la bondurile pe 5 ani este de 4,7%).
Romania, care plateste dobanzi mai mari la scadentele mai lungi, este deci printre exceptii (investitorii simt o doza mai mare de pericol cand se raporteaza la starea finantelor publice romanesti pe termen mediu si lung, asa cum simt nesiguranta cand se uita si la situatia din Japonia pe termen lung).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
