Atat energia electrica cat si gazele naturale s-au departat semnificativ de maximele istorice, dovada a scaderii cererii din industrie, a programelor de economisire si temperarii elanului speculativ.
Pe piata pentru ziua urmatoare (PZU) a bursei de energie OPCOM, locul unde se tranzactioneaza majoritatea covarsitoare a energiei electrice produse in Romania, pretul mediu per MWh ajunsese pe 18 octombrie la 866 lei.
Cum la finalul lunii august se inregistrasera valori-record de 3.000 lei/MWh, evolutia este una spectaculoasa.
De altfel, cei 600 euro/MWh platiti in Romania reprezentau un pret care se regasea atunci, cu mici fluctuatii, in toata Europa Centrala, Spania si Portugalia fiiind exceptiile continentului datorita unor reglementari care excludeau pretul gazelor din mecanismul formarii pretului la energia electrica.
Ei bine, lucrurile s-au schimbat radical de atunci. Si nu este un caz izolat nici acum, in toata Europa avem o ieftinire semnificativa.
De pilda, conform site-ului energyineu.com, pe 18 octombrie Romania avea un pret mediu de 175 euro/MWh ca si in Bulgaria, in vreme ce in Ungaria era 172 euro, in Austria 168 euro, Italia 175 euro, Germania 168 euro, Elvetia 164 euro, Finlanda 125 euro, Suedia 119 euro, Belgia 146 euro, Polonia 137 euro, Spania 81 euro/MWh, etc.
Si gazele sunt in scadere puternica
Pe bursa TTF de gaze din Olanda, cu livrare la termen, gazele pentru noiembrie au ajuns sa coste 110 euro/MWh (cotatie din 18 octombrie).
Cum pe 29 august avusesem o cotatie record de 350 euro/MWh, iar de atunci trendul este constant de scadere, si in acest segment reducerile sunt spectaculoase.
Si pe piata spot evolutia este notabila. Prețul mediu al gazelor tranzactionate pe piata pentru ziua urmatoare operata de Bursa Romana de Marfuri scazuse pe 18 octombrie la 328 lei/MWh, un pret care este semnificativ sub cel de 450 lei/MWh in jurul caruia oscilau tranzactiile in urma cu un an.
Sa nu uitam ca la finalul lunii septembrie 2022 preturile erau de peste 900 lei/MWh si aici.
Care sunt explicatiile si ce urmeaza?
In primul rand, vorbim de scaderea cererii. Am avut multe capacitati de productie inchise in ultima perioada, industria chimica, a aluminiului, cea a ingrasamintelor fiind cele mai lovite.
Si cum consumul industrial reprezinta grosul consumului din economie, faptul ca se consuma mai putin din aceasta sursa ajunge in final sa dicteze preturile.
Sa nu uitam si de programele de economisire impuse in multe tari din UE.
Pe piata gazelor, a contat si cantitatea foarte mare inmagazinata pana in prezent mai peste tot in Europa, de teama iernii mai geroase decat media anuala.
Cum gazele lichefiate din SUA si chiar gazele rusesti au continuat sa vina, faptul ca depozitele sunt pline a contribuit la reducerea preturilor (supra-oferta).
Pe piata energiei electrice au punctat si intentiile anuntate la nivel european de a rupe pretul gazului de modul in care se calculeaza pretul energiei electrice (pretul urca la cel mai ridicat reper, dat pana atunci de gaze) si de a descuraja speculatiile bursiere cu acest activ.
Una peste alta avem o conjunctura favorabila care se poate prelungi cata vreme temperaturile nu scad foarte mult, fapt ce ar impune un consum mai mare decat de obicei si reducrea rapida a cantitatilor de gaze inmagazinate.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
