Noul puseu inflationist se bazeaza pe inflatia zero din noiembrie 2021, iar din ianuarie am putea vedea influenta majorarilor de salarii si pensii. Eforturile debitorilor se pot prelungi cu cateva luni, la fel ofertele bune pentru deponenti.
Desi in luna octombrie am vazut o scadere a inflatiei de la 15,9% la 15,3%, iata ca in noiembrie avem un nou puseu inflationist, iar inflatia anualizata de 16,7% este data de efectul de baza raportat la noiembrie 2021.
In luna noiembrie a anului trecut inflatia anualizata fusese de 7,8% dar preturile stagnasera fata de octombrie 2021, fiind practic o luna cu inflatie de 0% (marfurile alimentare se scumpisera cu 0,7%, cele nealimentare se ieftinisera cu 0,5% iar serviciile crescusera cu 0,2%).
Acest fapt s-a datorat atunci primului pachet de plafonare a preturilor la energia electrica si gaze introdus pentru perioada noiembrie 2021-martie 2022, ceea ce produsese o ieftinire a energiei electrice cu 12% fata de octombrie si o crestere a gazelor de numai 2% fata de luna anterioara.
O luna mai tarziu insa se intrase in normal si la acest capitol, cu cresteri de 6% la energia electrica si peste 1% la gaze. astfel incat influentele pe care le simtim acum asupra inflatiei anualizate (crestere la 16,7% in noiembrie de la 15,3% in octombrie) pot fi explicate prin baza de raportare dezavantajoasa, iar perspectivele din acest punct de vedere sunt mai degraba optimiste.
De altfel, marea majoritate a statelor europene care raportasera pana luni datele despre inflatiei aveau scaderi ale valorii anualizate ale acesteia, cele mai mari in Olanda, unde inflatia s-a redus de la 14,3% la 9,9% in noiembrie, dar si in Belgia, de la o inflatie anualizata de 12,2% trecandu-se la 10,6%. Singurele exceptii erau Ungaria, cu o crestere de peste un procent in noiembrie, si Slovenia.
Din pacate, in Romania de la inceputul anului viitor preturile pot fi influentate in sens crescator de o cantitate mai mare de bani care intra in economie in urma majorarii salariilor si pensiilor, astfel incat abia din primavara vom vedea probabil scaderi mai accentuate ale inflatiei.
Ce asteptari sunt pentru debitori si deponenti
In ultima luna, odata cu scaderea inflatiei si imbunatatirea lichiditatii in sectorul bancar, am vazut o reducere a indicatorului ROBOR pe toate scadentele, deci si dobanzi mai bune pentru debitorii care sunt inca legati de acesta.
De exemplu, in ultima luna Robor la 6 luni a scazut de la 8,2% la 7,9% iar Robor la 3 luni de la 8,1% la 7,7%.Din pacate, indicele IRCC ce se calculeaza cu un decalaj de cateva luni fata de piata interbancara, va urca si in ianuarie, pana la 5,71%.
Odata cu noul puseu inflationist din noiembrie, scaderea dobanzilor la credite poate fi temperata sau chiar inversata temporar, desi cresterea lichiditatii din sistemul bancar este o contrapondere la aceasta evolutie a preturilor.
Pentru deponenti, reducerea inflatiei din octombrie (de la 15,9% la 15,3%) a insemnat dobanzi mai mici la titlurile de stat pentru populatie, programul Tezaur venind cu dobanzi de 7,65% la un an si 7,8% la 2 ani in vreme ce programul Fidelis din decembrie are dobanzi de 7,65% la un an si 8% la 3 ani.
Asta in comparatie cu dobanzile de 8,7% la un an si 9,15% la 2 ani aferente programului Tezaur din noiembrie.
Cresterea conjuncturala a inflatiei din noiembrie din cauza efectului de baza pomenit mai sus poate oferi dobanzi mai bune la titlurile Tezaur la inceputul anului viitor si nu ar trebui ocolite de cei interesati.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
