Desi ponderea datoriei Romaniei raportata la PIB se mentine in jurul a 50%, cresterea dobanzilor la noile imprumuturi cu scadente apropiate de 10 ani este ingrijoratoare, tara noastra conducand topul statelor UE.
Cifrele de mai jos apar intr-o
statistica a Bancii Centrale Europene de la inceputul lunii aprilie si vizeaza dobanzile platite pentru bondurile guvernamentale pe termen lung de tarile din zona euro (bonduri in euro) si de cele care nu au adoptat inca euro in acest moment (bonduri in monedele nationale).
Daca in martie 2021 Romania platea o dobanda de 2.96%, un an mai tarziu, in martie 2022, aceasta ajunsese la 6.20%. Suntem in acest fel intr-un nedorit top la nivelul UE pentru ca urmatoarea clasata in clasamentul dobanzilor mari este Ungaria cu 5,92%, urmata de Polonia cu 4,83% si Cehia cu 3,53%.
De altfel, trebuie subliniat ca tarile din zona non-euro sufera mai tare la acest capitol (marimea dobanzilor la bondurile pe 10 ani) decat cele din zona euro, unde finantarea este mai facila.
De pilda, Germania a trecut de la o dobanda negativa de -0,36% in martie 2021 la una pozitiva de 0,28% in martie 2022.
Tendinta de crestere a dobanzilor se vede cu ochiul liber in toata Europa, numai ca una este sa ai o crestere de la cateva zecimi de procent la un procent de pilda si alta sa ai o dublare de la 2,9% la 6,2%, precum in cazul Romaniei.
Doar inflatia este de vina?
Ar fi facil sa punem aceasta evolutie doar in baza inflatiei, care a depasit si la nivelul UE 7%, iar dobanzile au urmat natural aceasta tendinta. Ce ne facem insa ca in Cehia inflatia a sarit de 11% iar dobanzile la bondurile statului pe 10 ani sunt sub 4%?
In Polonia am avut de asemenea o inflatie de 10,9% la nivelul lunii martie 2022 (peste cea de 10,2% raportata in Romania), dar dobanzile sunt totusi mai mici.
Doar Ungaria cu o inflatie de 8,5% sta oarecum mai aproape de noi, investitorii primind acolo dobanzi de 5,9%, deci marcand pierderi in termeni reali mai mici, dar sa nu uitam ca perceptia riscului fata de plasamentele din Ungaria a fost mai mare in ultima vreme pe fondul pozitiei tarii, in neconcordanta de multe ori cu cea a UE.
Una peste alta, nu doar inflatia in crestere, ci si perceptia asupra riscului din partea cumparatorilor de bonduri ar fi o problema la noi.
De ce este importanta dobanda pe termen lung a bondurilor guvernamentale
Germania are o datorie publica mai mare ca a Romaniei, in jur de 70% din PIB. Cu toate astea, plateste o dobanda la bondurile pe 10 ani de mai bine de 20 de ori mai mica decat cea a Romaniei in conditiile in care are venituri mult mai mari raportate la PIB.
Franta, cu 120% din PIB datorie publica la finalul anului 2020, are dobanzi pe termen lung de 8 ori mai mici ca Romania (0,78%) si deci un serviciu al datoriei publice (rambursari de datorie mai veche si achitare de dobanzi in contul datoriei actuale) mult mai usor de rulat.
Problema in cazul economiei romanesti este ca datoria publica poate deveni mult mai repede nesustenabila desi aparent, raportata la PIB, nu pare exagerata.
Dobanzile mari la care aceasta e refinantata si veniturile mici raporte la PIB (in jur de 30%) risca sa faca tot mai greu de suportat cheltuielile cu dobanzile fara ajustari dureroase in viitor, mai ales pe partea de cheltuieli cu asistenta si prestatiile sociale (poate nu si in ceea ce priveste bugetul de aparare, pus sub presiune in aceste vremuri).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
