Cresterea anuntata a pensiilor, scumpirea energiei, ajustarea unor taxe si impozite, eliminarea plafonarii la produsele de baza pot pune presiune pe preturi la inceputul anului viitor in ciuda tendintei dezinflationiste din prezent.
Recent, Erste Group a revizuit in crestere progonoza sa de inflatie pentru 2024 estimand totodata ca inflatia va avea un varf de minim 8% in februarie 2024.
Este un calcul bazat in principal pe influenta eliminarii plafonarii la produsele de baza de anul viitor si cresterea accizelor la produsele din tutun.
Institutia in cauza considera ca inflatia pe 2023 va inchide anul la un nivel de 7,5% iar estimarile pentru finalul anului viitor au fost urcate de la 5% la 5,3%.
In acest moment avem un nivel de 8,8% pentru inflatia din intervalul septembrie 2022-septembrie 2023, in scadere de la valoarea anualizata de 9,4% consemnata in august iar progonoza actuala a BNR indica o inflatie de 7,5% pentru finalul trimestrului 4 din acest an si 4,4% pentru T4 din 2024, cu un varf de 6,6% consemnat la finalul primului trimestru din anul viitor.
Ce surprize ar putea sa apara pe parcurs?
Pretul energiei este marea necunoscuta pentru 2024 si asta din cauza conflictului in derulare din Orientul Mijlociu. Se vor extinde ostilitatile din Israel, vor fi implicate si alte tari arabe? Vor exista masuri de pedepsire a aliatilor Israelului folosindu-se parghia pretului petrolului precum la inceputul anilor 80 ai secolului trecut?
Pretul petrolului poate trage in sus si pretul altor materii prime (gazul va fi primul influentat) iar de aici se poate propaga in economie un nou val de scumpiri.
Sa nu uitam ca in Romania in 2024 vor urma majorari de pensii in mai multe etape.
„Pensiile vor creste de doua ori anul viitor. La 1 ianuarie 2024 cu 13,8% si la 1 septembrie 2024 prin aplicarea noii legi a pensiilor, care va elimina inechitatile. Pensii egale, pentru munca si contributii egale. Acesta este principiul de baza pe care l-am stabilit astazi in Coalitie pentru noua lege a pensiilor”, declara la inceptul lunii Premierul Ciolacu.
Or, se stie ca o cantitate mai mare de bani in economie influenteaza dinamica preturilor.
Efecte asupra creditelor, depozitelor si burselor in 2024
Daca inflatia revine chiar si temporar pe trend ascendent primul efect este inghetarea dobanzii de politica monetara la nivelul din prezent (pietele asteapta o scadere cand dezinflatia se contureaza) iar urmatorul pas ar fi reluarea cresterii sale daca dinamica preturilor incepe sa ingrijoreze din nou.
Inevitabil vor urma cresteri ale dobanzilor pe piata interbancara, fapt ce se va resimti asupra nivelurilor Robor si IRCC.
Similar, bancile si statul vor atrage resurse la dobanzi mai mari, spre nemultumierea celor care au depozite si titluri de stat cu scadente mai lungi deja achizitionate.
Urmatorii ani se anunta cel putin interesanti si din perspectiva cresterii amanate a fiscalitatii. 2024 este un multiplu an electoral cand politicienii incearca sa nu isi agreseze prea tare alegatorii cu noi taxe si impozite dar dezechilibrele acumulate, care sunt deja vizibile in economie in special in zona deficitelor bugetar si de cont curent, pot fi ajustate apoi abrupt in 2025, mai ales daca dezechiibrele economiei interne se vor suprapune peste o criza externa (in 2024 sunt alegeri si pentru Parlamentul European si Presedintele SUA).
Or, in conditiile in care cam toata lumea se asteapa ca 2025 sa fie un an foarte greu din perspectiva fiscalitatii majorate si a puterii de cumparare reduse la nivelul cetateanului mediu, ce vor face bursele?
Vor astepta investitorii cu bratele incrucisate ca economia sa dea motive companiilor sa raporteze scaderi aale rezultatelor financiare sau vor dori sa anticipeze acest lucru furand startul inca din vara lui 2024 pentru a marca niste profituri bune (in 2023 pietele au crescut nesperat)?
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
