Pentru fiecare 100 de lei colectati de stat, cheltuielile bugetare sunt de 118 lei, iar ponderea cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica a depasit 5%.
Deficitul bugetar in crestere, deficitul comercial tot mai mare si dobanzile la datoria publica ce cantaresc tot mai greu limiteaza potentialul de dezvoltare al tarii, iar ajustari neplacute par sa fie iminente, precum s-a intamplat in 2010.
Desi perceptia publicului pare sa fie ca Romania traverseaza o perioada prospera, cu cresteri de venituri salariale si majorarea pensiilor, dovada si modul in care s-a desfasurat ultimul scrutin electoral, voturile mergand in principal spre partidele care formeaza Coalitia guvernamentala, dezechilibrele se acumuleaza, iar starea economiei aminteste de anul 2009 in multe privinte, dupa cum reiese dintr-o analiza complexa („Evolutii macroeconomice in Romania”) realizata de Lucian Anghel, director general adjunct si economist sef Libra Internet Bank.
Una dintre concluziile analizei amintite mai sus este ca in Romania accelerarea cresterii economice tinde sa amplifice deficitul extern, deoarece rata de economisire este mai mica decat cea de investitii.
In anul 2007, deficitul extern de 21 miliarde euro era compus din 4 miliarde euro deficit realizat in sectorul public si 17 miliarde euro in cel privat iar in urmatorii ani, pe fondul consolidarii fiscale (in 2010 s-au taiat venituri de la bugetari, au crescut taxele-TVA, am avut si depreciere de curs) s-a ajuns ca in 2011 sa avem un deficit extern de 11 miliarde euro iar in 2015 de doar 2 miliarde euro, impartit egal intre sectorul public si cel privat.
Dupa care ciclul cresterii dezechilibrelor se reia, din 2017 avem 11 miliarde euro deficit extern, 21 miliarde in 2019, 33 miliarde in 2021, 39 miliarde in 2023 si o estimare de 41 miliarde la nivelul anului 2024 (anualizat pe 4 baza informatiilor aferente primului trimestru)
„O reducere cu 1 miliard de euro echivalent a deficitului comercial ar influenta pozitiv PIB-ul in medie cu 0,6-0,7 puncte procentuale pe an, cu conditia imbunatatirii ofertei interne” subliniaza Lucian Anghel. Acesta e de parere ca o componenta a educatiei financiare din scoli ar trebui sa fie chiar deprinderea cumpararii de produse din productia interna.
De subliniat ca in ultimii ani a existat o presiune accentuata din partea alimentelor si bunurilor de larg consum care au ajuns sa aiba o pondere de aproape 40% in structura deficitului comercial dupa primul trimestru din 2024 (10 miliarde euro fata de 18 miliarde euro din zona industriei, in conditiile in care in 2011-2013 exista un excedent aici, iar in 2007 consumul cantarea doar 1 miliard euro din cele 22 miliarde euro ale deficitului comercial).
Cat timp mai poate creste nivelul de trai pe datorie?
In 2007, la fiecare 100 de lei colectati de stat se angajau cheltuieli bugetare de 107 lei. Situatia s-a degradat abrupt in 2009 cand la venituri de 100 lei se cheltuiau 123 lei.
Apoi, pe fondul masurilor dure luate, raportul venituri/cheltuieli a inceput sa se imbunatateasca astfel incat la cei 100 de lei colectati se cheltuiau 114 lei in 2011, 108 in 2013 si 104 lei in 2015.
Dupa 2015 lucrurile o iau din nou razna si astfel incat la cei 100 lei reprezentand veniturile statului se cheltuie 110 lei in 2017, 115 in 2019, 123 in 2021, nivelul din prezent fiind de 118 lei.
Cheltuielile cu dobanzile explodeaza la randul lor dupa 2007, cand la 100 de lei venituri se cheltuiau cu dobanzile aferente datoriei publice putin peste 2 lei. Suma creste la 4 lei in 2009 si depaseste 5,5 lei in 2013 dupa care urmeaza o reducere sub 4 lei pana in 2019.
Apoi avem din nou crestere-4,8 lei in 2021, 5,8 in 2023 si 5,5 lei dupa primul trimestru din 2024.
Exista si indicatori unde lucrurile se imbunatatesc?
Piata imobiliara din aceasta perioada a evitat excesele din precedenta criza, iar lucrurile stau mult mai bine in ceea ce priveste capacitatea de rambursare a imprumuturilor.
Astfel, daca in 2009 se ajunsese ca pretul unei locuinte de 90 mp situate in afara zonelor centrale sa reprezinte achivalentul a 28 de venituri medii nete anuale, raportul pret/venituri a continuat sa se imbunatateasca pe fondul cresterii veniturilor si a numarului de noi ansambluri rezidentiale date in folosinta fiiind in prezent sub 12.
Ceea ce insemana ca bancile sunt mai putin expuse ca atunci iar in cazul unei degradari previzibile a puterii de cumparare a debitorilor in perioada urmatoare, numarul de executari silite va fi incomparabil mai mic decat in perioada 2010-2012.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
