„Ziua eliberării” aduce tarife vamale mai mari decât se estima, spectrul recesiunii globale și un nou val de aversiune la risc pe piețele financiare, care poate afecta costurile de refinanțare ale României.
Filosofia din spatele deciziei actualei administrații a SUA este că deficitul comercial trebuie redus cu orice preț, chiar cu riscul unei recesiuni globale (consumatorii americani vor fi primii loviți de inflație, tarifele vamale crescute mergând direct în prețuri, câtă vreme nu există o contrapondere în oferta locală).
Treptat, marii producători din străinătate, care aveau o relație strânsă cu piața din SUA, vor decide să își mute producția acolo, în special cei care au ca acționari companii americane care își externalizaseră la un moment dat producția din cauza costurilor mai mici cu salariile muncitorilor străini.
În prima fază, exportatorii vor vinde mai puțin, vor încasa mai puțin și își vor restructura afacerile, deci vine un val de concedieri. Consumatorii din SUA vor cumpăra, la rândul lor, mai puțin, odată ce prețurile vor crește, retailerii își vor restructura afacerile, alte concedieri.
În final, administrația de la Casa Albă speră ca SUA să iasă prima din recesiune prin recuperarea bazei industriale, iar Europa, care nu are altă piață nesaturată pe care să se mute, ca și China de altfel, va suporta indirect costurile sfârșitului globalismului.
China are însă și șansa reorientării spre piața internă și spre lucrări masive de infrastructură, spre deosebire de UE, ale cărei finanțe publice suportă mai greu astfel de ajustări din mers.
Pentru România, care nu este un stat exportator în SUA, lucrurile nu par, la prima vedere, dramatice. Partea riscantă aici vine din creșterea aversiunii la risc pe piețele globale de capital, după corecțiile previzibile de la burse, astfel încât costurile de refinanțare ale României vor fi afectate. Guvernul ar putea fi obligat să taie repede și dur cheltuielile bugetare pentru a nu incita și mai mult investitorii, care privesc acum cu mult mai mare atenție parametrii macro, să iasă de pe obligațiunile suverane românești sau să ceară dobânzi semnificativ mai mari pentru a le mai cumpăra.
Ce ar putea deraia de la scenariul inițial?
Dacă afacerile care doresc să se mute în SUA vor întâmpina probleme în găsirea unei forțe de muncă cu un grad optim de calificare, procesul s-ar putea prelungi foarte mult, iar recesiunea din SUA ar putea duce la pierderea suportului parlamentar pentru Donald Trump la jumătatea mandatului său.
Răspunsurile Chinei ar putea fi la fel de dure (s-au anunțat deja tarife vamale de 34% in compensație si supravegherea/limitarea exportului de metale rare), iar Europa ar putea face viața grea companiilor de tehnologie americane (SUA importă bunuri, dar exportă multe servicii), fapt ce va prelungi declinul economic.
Nu în ultimul rând, recesiunea e cel mai bun ingredient pentru inflamarea spiritelor în zona geopolitică, iar unele state ar putea vinde mai ușor ideea unei confruntări când nivelul de trai scade, cum s-a mai întâmplat la precedentele conflicte globale.
Administrația Trump va impune taxe vamale generale de 10%, la care se adaugă „bonusuri” pentru economiile considerate că ar fi acționat „incorect față de SUA”.
Factura este printre cele mai mari în dreptul Chinei, care va suporta taxe vamale de încă 34%, pe lângă tarifele suplimentare de 20% deja introduse de administrația Trump. Produsele UE vor fi taxate cu 20%. Taxele au fost stabilite la 24% pentru Japonia, 26% pentru India și 46% pentru Vietnam.
În general, Asia este lovită cel mai tare, urmează Europa, iar Marea Britanie primește doar 10% în plus.
La asta se adaugă un tarif vamal de 25% impus pentru orice autoturism care nu este fabricat în SUA și amenințarea că aceste procente pot crește dacă statele vizate decid să reacționeze, la rândul lor, în războiul economic deja declanșat.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
