Scoaterea majoritatii firmelor medii de sub plafonul de pret la energia electrica poate determina noi scumpiri in economie, pe masura cresterii costurilor de productie, iar majorarea inflatiei se poate reflecta in dobanzi mai mari la credite si depozite.
Modificarea de la 1 septembrie a Ordonantei care reglementa plafonarea preturilor la energie a lasat in afara schemei multe companii mici si medii.
Anterior, de pretul plafonat de 1 leu/KWh beneficia mare parte din economie, cu exceptia a 34 de mari consumatori industriali, care urmau sa isi negocieze pe cont propriu preturile cu furnizorii.
In noua forma a legislatiei, plafonul de 1 leu se mentine doar pentru spitale, unitati de invatamant, furnizorii de servicii sociale, IMM-uri, companiile din industria alimentara si administratia publica.
Recent, pe lista au mai fost adaugati operatorii de apă si canalizare, operatorii din domeniul agriculturii si pescuitului, companiile de transport public de calatori, Metrorex, companiile de stat care gestioneaza baze sportive sau de turism balnear si de recuperare, administratorii parcurilor industriale, parcurile stiintifice si tehnologice, producătorii si distribuitorii angro de medicamente, farmaciile care detin lant de frig, precum si lacasurile de cult
Restul trebuie sa negocieze cu furnizorii, iar la inceputul acestei saptamani pe piata pentru ziua urmatoare de la OPCOM pretul trecea de 1,6 lei/KWh.
Mai mult, daca prevederile ordonantei nu vor fi modificate in Parlament, si operatorii economici care vor beneficia inca de plafonul de 1 leu vor putea sa foloseasca acest reper de pret doar pentru 85% din consumul realizat anul anterior, pentru restul urmand sa fie taxati ca si cei fara plafon.
Cu alte cuvinte, foarte multe afaceri vor avea costuri mai mari cu energia si vor fi tentate, in masura in care piata poate digera o astfel de solutie, sa le transfere destul de repede in preturile de vanzare catre consumatori, deci inflatia va avea un nou puseu in loc sa se calmeze.
In plus, pretul gazelor ar putea cunoaste noi varfuri in cursuliernii, daca nu se rezolva criza din Ucraina, iar cantitatile inmagazinate in Europa se imputineaza.
Cum facem fata dobanzilor in crestere?
Pentru deponenti este cel mai simplu, acestia vor trebui doar sa se focalizeze pe oferte cu scadente mai scurte si cu dobanzi atractive, in ideea ca vor putea plasa banii pe scadente mai lungi doar cand inflatia da semne de calmare, pentru a prinde respectivele randamente ridicate cat mai mult timp.
Mai nou, bancile incep sa recompenseze mai bine deponentii si pe scadente scurte desi au inceput sa o faca selectiv, vizand mai ales sumele noi sau clientii noi.
Dupa oferta CEC descrisa intr-un articol anterior, cu o dobanda preferentiala la depozitul cu depuneri ulterioare (7,2%) inclus intr-un pachet destinat clientilor noi si cea a Bancii Romanesti (pentru sumele nou intrate in contul clientilor dupa 16 august se ofera 85% dobanda pentru depozitele la 6 luni), TBI Bank vine acum si ofera clientilor noi in mod promotional, pana la finalul anului, o dobanda de 10% la depozitul pe 5 luni.
Sunt randamente atractive, comparabile cu cei 7,75% net oferiti in prezent de stat pe scandenta la un an la titlurile de stat Tezaur, avand in plus avantajul unei scadente mai scurte.
Din perspectiva debitorilor, lucrurile sunt mai nuantate. ROBOR-ul a urcat foarte mult in acest an, IRCC va recupera din decalaj trimestrele urmatoare si se va majora si el, iar perspectiva scumpirii si mai mult a creditelor ar trebui sa ii determine pe cei care cocheteza cu ideea unui imprumut sa isi faca foarte bine calculele.
Prin asta, intelegem dozarea foarte atenta a gradului de indatorare asumat ori alegerea unei dobanzi fixe, cu considerarea faptului ca validarea unei dobanzi fixe la un nivel destul de ridicat reprezinta la randul ei un risc care trebuie asumat de debitor.
Pentru cei care au deja credite exista optiunile de reducere a poverii ratelor cunoscute pana acum -trecerea de la creditele legate de ROBOR la cele legate de IRCC, refinantarea creditelor cu dobanzi fixe sau cu marje fixe mai mici la dobanzile variabile, rescadentarea unor imprumuturi cu probleme prin negocieri cu banca sau prin apelarea la CSALB sau, in cazuri extreme, apelarea la moratoriul privind plata ratelor.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
