Introducerea impozitului forfetar este gandita de ministrul Finantelor ca un efort de combatere a evaziunii fiscale. In realitate, lucrurile se vad altfel. Micile afaceri sunt amenintate de faliment, alaturi de mii de locuri de munca. Adevaratii evazionisti, marii rechini din economie, raman insa neatinsi, iar bugetul statului la fel de sarac.
Cel mai solid guvern din punct de vedere al sustinerii parlamentare de dupa 1990 dovedeste, pe zi ce trece, ca la nivelul actiunii efective are carente extrem de serioase. Din pacate, intr-un an de criza, tocmai initiativele in materie economica sunt printre cele mai contestate. Actele normative promovate de guvern tind mai degraba sa provoace deruta printre companii, decat sa dea un sentiment de stabilitate.
Impozit platit la gramada de cei corecti si de evazionisti
Impozitul forfetar pleaca de la premisa ca multe firme nu-si declara profiturile reale, si ca obligarea platii unui impozit in functie de veniturile realizate va aduce bani in plus la buget.
Desi cu un anume suport teoretic, reglementarea nu tine cont de situatia practica, de criza financiara si economica in care se afla Romania. Deja multe companii se restructureaza si tot mai multi isi pierd locurile de munca. Micile afaceri sunt primele care au de suferit, comenzile scad si veniturile la fel.
In consecinta, un impozit de 500 de euro pentru cei care obtin venituri de doar 12.000 de euro pe an reprezinta o lovitura care se va dovedi mortala. Insa chiar si pentru cei care obtin venituri mult mai mari, un impozit pe venit de 2% sau 3%, in conditii de reducere drastica a profitabilitatii, se va dovedi insuportabil. Ordonanta ii va forta pe acestia sa isi inchida firmele sau sa-si suspende activitatea pe o perioada nedeterminata.
Insa vor exista destul de multi, probabil, care vor fi tentati sa functioneze in continuare. Dar nu ca pana acum, ci cu o tentatie crescuta spre evaziune. Calculele multora s-ar putea indrepta, prin urmare, spre incadrarea in transa minima de impozitare, sau intr-una inferioara, ceea ce va spori numarul celor care nu vor mai emite facturi, bonuri fiscale, etc. Asa incat in loc s-o reduca, ordonanta va spori evaziunea.
Venituri incerte pentru un buget oricum vlaguit
Ce efecte practice va genera aplicarea ordonantei asupra bugetului? Guvernul se asteapta la o crestere minora de venituri, de aproximativ 80-90 milioane euro anual. Ceea ce reprezinta doar circa 0,2% din veniturile bugetare estimate, adica foarte putin.
Chiar si asa, calculele guvernului s-ar putea dovedi eronate. Inchiderea sau suspendarea activitatii firmelor va genera o reducere certa a incasarilor bugetare, sub diverse forme: TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, etc. Aceleasi efecte le va avea si cresterea tentatiei de a nu mai emite documente fiscale care sa contabilizeze veniturile.
In plus, cercul nu se inchide aici. Micile intreprinderi aveau conturi si credite la banci, imprumuturi la firmele de leasing, pentru care plateau comisioane, dobanzi, etc. O parte din aceste sume se transformau in resurse ale bugetului de stat, prin prisma impozitelor si taxelor platite de intermediarii financiari. Si exemplele ar putea continua.
Posibile solutii reale pentru buget
Problema evaziunii fiscale, estimata de multi la procente semnificative din PIB-ul Romaniei, nu se rezolva punand un impozit forfetar pe veniturile micilor afaceristi.
Daca chiar este interesat de finantele tarii, Guvernul trebuie sa isi orienteze actiunea spre marii evazionisti si spre contrabandisti. Spre sifonarile de profit catre companiile din tara mama, spre afacerile de anvergura care se sustrag fiscalizarii, spre activitatea derulata de oameni de afaceri romani prin intermediul companiilor de tip offshore, samd.
Evaziunea trebuie combatuta cu masuri inteligente si nu pompieristice. Una dintre cele mai simple si mai eficiente o reprezinta generalizarea platilor prin card si prin cont, care lasa urme ce nu mai pot fi sterse. Stimularea platilor prin mijloace alternative celor in numerar, atat la nivelul comerciantilor, cat si al consumatorilor va crea mult mai multe efecte pozitive in economie decat impozitul forfetar al ministrului-metalurgist al Finantelor.
In afara de solutiile anti-evaziune, guvernul ar face bine sa se gandeasca si la alte solutii pentru iesirea din criza de venituri. Una dintre cele mai interesante ar reprezenta-o, mai ales in contextul crizei financiare si economice care impune intensificarea actiunii solidare, impozitul pe avere. Pe langa alimentarea rapida a bugetului, solutia ar avea si un alt efect benefic. Multe din averile nedeclarate ar fi in felul acesta fortate sa iasa la lumina, pentru ca altfel ar risca sa fie confiscate de stat.
Si acestea nu sunt singurele. Dar trebuie sa existe atat vointa politica cat si inteligenta si priceperea de a actiona in asa fel incat sa se obtina efectul maxim in conditiile unui efort minim. Adica sa asistam la o schimbare fundamentala a actiunii statului – in loc sa fie vizati numai cei mici si fara resurse, sa primeasca atentia cuvenita din partea fiscului si pestii cei mari si, in special, rechinii tranzitiei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
